Liceanu – Nu, nu am renuntat la filosofie

Liiceanu – Nu, nu am renuntat la filosofie

Dumnezeu, femeia si extraterestrii

Autor: Tiberiu BRAILEAN

Sistemul sau, bazat pe axiomele einsteiniene, devine atit de rotund, incit autorul crede, spre deosebire de marele sau inaintas, ca nu mai are nevoie si de “variabila Dumnezeu”, cum o numea Leibniz, si-l elimina pe Creator din Univers, cum o facuse Nietzsche altadata in filosofie.

Dupa ce ne-a explicat ca nu exista Dumnezeu si ne-a avertizat sa luam seama la extraterestri, la 70 de ani, marele fizician S. Hawking descopera „cel mai mare mister al Universului” (conform unui interviu din New Scientist), la care zice ca se gindeste cit e ziua de lunga: femeia. Acum inteleg altfel si pictura lui Balasa din aula Universitatii. Nu cred ca Hawking o cunoaste, dar iata ca pictorul roman l-a premers pe marele fizician britanic sau, cel putin, e vorba despre inca un caz de sincronicitate a ideilor.

Am, insa, citeva probleme cu cel mai mare fizician de la Einstein incoace, caruia i-am citit doar cartile de popularizare a stiintei, ca si pe cele ale confratilor sai J. Tipler, D. Bohm, sau ale celebrilor matematicieni H Penrose si I. Stewart, eu nefiind un specialist in domeniu. In primul rind, sistemul lui Hawking este unul pur stiintific, iar stiinta nu e tocmai cea mai buna cale de a-l intui pe Dumnezeu. E in noi ceva mai profund, chiar decit noi insine, cum spunea cineva. Istoria stiintei e plina de erori si de presupozitii (axiome) care partializeaza si subiectivizeaza cimpul cunoasterii. Cel mai recent exemplu este chiar cel al lui Einstein, care introdusese celebra limita a vitezei luminii in vid, ce sta la baza intregii teorii a relativitatii si care este contrazisa acum prin experimentele de la CERN. Marturisesc ca mi se parea si ilogic sa explici un univers infinit cu ajutorul unei astfel de variabile finite, limitative. Avem de-a face, inca o data, cu un caz particular, iar fizicienii relativisti au perfectionat o suta de ani un adevar partial si relativ. Timpul si dezvoltarea cunoasterii in general par, mai curind, sa dea dreptate lui Niels Bohr si scolii de la Copenhaga, promotoarea fizicii cuantice, cu care Einstein nu era de acord. Or, Hawking il continua pe Einstein, ajungind desigur mai departe, la Universul in mai multe dimensiuni, gauri negre, stringuri s.a. Sistemul sau, bazat pe axiomele einsteiniene, devine atit de rotund, incit autorul crede, spre deosebire de marele sau inaintas, ca nu mai are nevoie si de „variabila Dumnezeu”, cum o numea Leibniz, si-l elimina pe Creator din Univers, cum o facuse Nietzsche altadata in filosofie. Dupa parerea mea, ambele cazuri tin de o patologie umanista. Humain, trop humain.

Pierzindu-l pe Dumnezeu, Hawking ii gaseste, in schimb, pe extraterestri, despre care pare a sti mai multe, inclusiv despre bolile pe care le transmit. Sint curios cum arata demonstratia sa stiintifica privind existenta si nivelul de dezvoltare al acestora. Vaticanul poate sa le afirme existenta, eu – ca simplu muritor – sau politicianul (din Iasi) Cirlan de asemenea, dar un om de stiinta care se respecta trebuie sa-si sustina afirmatiile cu argumente irefutabile. Mi se pare ca, in acest caz, stiinta a devenit prea populara, mai populara decit insusi politicianul Cirlan.

A treia problema priveste acest „cel mai mare mister al Universului”, eternul feminin. E bine spus ca e un mare mister si, ca orice mister, e bine sa ramina asa. Sper sa nu ne trezim si in acest caz cu vreo noua explicatie stiintifica. Mie, doctrina mariana din crestinism imi este suficienta, fara sa consider ca am epuizat cumva subiectul. Altminteri, asistam la o emergenta a arhetipului feminin, al Marii Mame, aflata la un nou inceput, intr-o faza agresiva, amazoniana. Astfel, insasi cunoasterea „obiectiva” se feminizeaza, intrind intr-o faza a ubicuitatii lucratoare, intr-o damnatio a orbirii.

Totusi, inclin sa vad si aici, la Hawking, ceva patologic, o lupta intre un creier genial si un subconstient al unei persoane cu dizabilitati, care nu stiu cum a cunoscut femeia. E, in acelasi timp, si multa inocenta aici si o mare sensibilitate si sinceritate, pentru ca el intuieste misterul feminin si probabil il si intelege mai bine decit cei mai multi dintre noi, disimulat in avataruri mai subtile decit cel al factologiei pure. Sigur, patologia e un diagnostic, si nu un remediu, ea isi cauta explicatii stiintifice si metafizice dincolo de realul concret si inclinind prea mult balanta in disputa arhetipala dintre femeie si barbat, adica dincolo de argumentul teologic al pierderii centrului, al androginitatii.

Jung spunea ca sensul e intotdeauna mai tinar decit evenimentul, dar in acest caz mi se pare ca se cauta un sens in lipsa unui eveniment. Se intrevede Freud. Stiinta a irationalului, a pulsiunilor inconstientului, analiza psihicului uman are numeroase raspunsuri la intrebari pe care fizicianul probabil ca nici nu si le-a pus, dar nici o pretentie ca spune adevarul ultim. Oricum, cred ca pentru un psiholog ar fi un caz deosebit de interesant. Si mai cred ca stiintele omului sint, in fond, imitatio religii, legate ombilical de tema destinului si, in particular, de problematica mintuirii.

Dar insasi aceasta incercare de psihizare reprezinta tot un aspect al „feminizarii cunoasterii «obiective», o inductie a arhetipului Feminin in ascensiune”, cum afirma Coriolan Babeti, in Istoria ca arena a disputei arhetipale, Curtea Veche, Bucuresti, 2011, p.65. C. Noica inca profetea revenirea matriarhatului. in lumea asta dezvrajita, insa si misterul feminin a fost uitat si e meritul lui Hawking ca ni-l aduce in atentie. Dar el reprezinta, totusi, doar o jumatate a fiintei umane, Eva, cea abisala, pulsionala, emotionala, jumatatea inimii, daca vreti. Idealul este insa unitatea, intregul, ceea ce presupune fuziunea contrariilor, depasirea alteritatii in Unu. Deci, pina la urma, in divinis, Misterul e Omul. Cel dupa chip si intru asemanare cu Creatorul, si nu cu extraterestrii.

Sursa

2011 in review

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2011 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

The Louvre Museum has 8.5 million visitors per year. This blog was viewed about 100,000 times in 2011. If it were an exhibit at the Louvre Museum, it would take about 4 days for that many people to see it.

Click here to see the complete report.

Filozofia – mama ranitilor

Nu faci doi pasi stanga dreapta ca dai de cate un ranit de “asta”  in care cuvantul “filozofie” e usa de biserica ce o foloseste zilnic de 20 de ori unde crestem cate o discutie inutila la un pahar de ceva acidulat de nu mai stiu pe unde e usa, si asta nu din cauza bauturii ca era primul pahar ci asa de dragul polemicii. Si dupa ce ma intorc  in 20 de minute ala scuipa in continuare filozofie fata verso de ziceai ca e nepotul lui Kant si ginerele lui Einstein! Dar  fara sa zica un citat, o carte  sau ceva concret ! Zicale de la bunica si citate din vecini.

Un “ranit” care da din maini  sa se exprime si care foloseste “zii sa-i zic” la fiecare propozitie inceputa si continuata fara o finalitate datorita ideilor  incepute si neterminate. Mai poate Base are dreptate cand zice ca-s prea multi filozofi si prea putini ingineri in tara noastra. Bine da pe “ala”  nu-l pot numi filozof … Priveam asa linistit discutia ca un extraterestru care nu pricepe limba romana si  doar mimica fetei ma ajuta sa scot mai multe idei si fraze de neinteles pentru mine. In final nu am cedat si l-am luat la bani marunti de a cedat … dar cu durerea de cap tot am ramas.

Ramurica psihologiei din “longevitatea unui blog”

Leapsa lui (b)Arca lui goE

3. Regretati inchiderea vreunui blog? Daca da, care anume?

Blogul jurnalistei cu vertebra sanatoasa

Cercetari Filosofico-Psihologice

Cercetari Filosofico-Psihologice 1

CERCETĂRI FILOSOFICO-PSIHOLOGICE

CERCETĂRI FILOSOFICO-PSIHOLOGICE

Numărul curent: Nr. 1 (ianuarie – iunie), Anul III, 2011

SUMARE / EXTRASE

STUDII ŞI CERCETĂRI

ALEXANDRU SURDU, Teoria generală a sistemelor
HANS LENK, Maximale Leistung trotz inneren Konflikten
NIELS ÖFFENBERGER, Die Oppositionstheorie aus der Sicht Tetravalenz
MIHAI D. VASILE, Divinul în metafizica lui Origen
VICTOR EMANUEL GICA, Problema non-contradicţiei în dialogurile platoniciene
GABRIEL ILIESCU, Argumentare şi logică modală
AUREL PERA, Gândirea matematică – un model de reprezentare, proiectare şi creativitate
GABRIELA FLORENŢA POPESCU, IOANA OMER, Dimensiuni compensatorii ale stresului la nivel organizaţional
MARIA-ELENA OSICEANU, Personalitatea multiplă: disociere psihică sau tulburare de identitate?
MIHAI POPA, Unitatea stilistică a artei medievale româneşti
LUCIAN CHERATA, Etimologia cuvintelor ţigan şi (r)rom

TRADUCERI

EVANGHELOS MOUTSOPOULOS, Despre subiectivitatea funciară a judecăţii estetice (traducere şi prezentare de Rodica Croitoru)

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

Simpozionul Naţional Constantin Noica, Ediţia a III-a, „Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 2011 (Victor Emanuel Gica)
Centenarul naşterii lui Emil Cioran, Ediţia a XVII-a a Colocviului Internaţional „Emil Cioran”, Sibiu – Cisnădioara – Răşinari, 2011 (Marius Dobre)
Simpozionul Naţional Emil Cioran, Sensuri metafizice, etice şi estetice ale operei, Bucureşti, 2011 (Viorel Cernica)
Festivalul Naţional „Lucian Blaga”, Târgu Mureş, 2011 (Eugeniu Nistor)

OPINII DESPRE CĂRŢI

În obiectiv:
ALEXANDRU SURDU, Teoria formelor logico-clasice, Bucureşti, Editura Tehnică, 2008
VIOREL VIZUREANU, Teoria formelor logico-clasice – pledoarie pentru logică
DRAGOŞ POPESCU, Noţiunea, judecata şi raţionamentul ca forme ale gândirii
Academia Română
Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”

Societatea Germano-Română de Filosofie

Mihai Vinereanu, Dicţionar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, Bucureşti, Editura Alcor Edimpex, 2009 (Adrian Rezeanu)
Adrian Mircea Dobre, Filosofie socială în context interbelic la C. Rădulescu-Motru, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011 (Mihai Popa)

SFANTUL TOMA D’AQUINO – EPISTOLA DESPRE MODUL DE A STUDIA

Fiindca m-ai intrebat pe mine, intru Christos dragul meu Ioan, in ce fel trebuie sa studiezi ca sa dobandesti comoara cunoasterii, eu, de asemenea, iti dau un sfat: sa alegi ca prin raulete sa patrunzi in mare fara intarziere, fiindca trebuie sa se ajunga prin cele mai usoare la cele mai grele. Acesta este prin urmare indemnul meu si instruirea ta. Te invit sa fii incet la vorba si intarziat la apropierea de cel care vorbeste; imbratiseaza limpezimea convingerii. Sa nu incetezi sa cultivi elocinta; sa te ingrijesti de pivnita adesea doar daca vrei sa introduci vin in ea. Poarta-te placut cu toti; nu cerceta deloc in amanunt faptele altora; cu nimeni sa nu te arati prea familiar, fiindca familiaritatea inutila provoaca dispret si pricinuieste sustragerea de la studiul obiectului; sa nu te interesezi niciodata de vorbele si faptele lumesti; fereste-te sa alergi peste tot; sa nu neglijezi a urma exemplul celor sfinti si buni; sa nu te uiti la ce auzi, dar pe orice lucru bun care este spus incredinteaza-l memoriei; ceea ce citesti si auzi fa ca sa intelegi; certifica-ti indoielile; si straduieste-te sa pui in dulapioarele mintii ceea ce poti, asa cum se umple vasul cu ce se doreste; sa nu cauti cele mai presus de tine. Urmand aceste fapte, sa infatisezi si sa produci frunze si fructe folositoare in vita Domnului Savaot, cat timp esti in viata. Daca vei fi credincios, vei putea sa ajungi la acestea, spre care aspiri

Traducere: Mihai MAGA

Sursa http://hiphi.ubbcluj.ro

Reconstructia dialecticii in filosofia hegeliana

Reconstructia dialecticii in filosofia hegeliana

Hegel, numeste metoda sa cu termenul de dialectica sau cu expresia de  metoda speculativa si o opune metodei metafizice (metoda vechii metafizici). Metoda dialectica este o metoda interioara filosofiei si, respectiv, obiectului ei de studiu: Absolutul. ”Metoda nu este altceva decat structura  intregul infatisat in pura sa esentialitate”(Hegel, Fenomenologia spiritului, Editura Academiei, 1965, p 33). Toate celelalte metode, considera Hegel, erau exterioare obiectului filosofiei, Absolutului; erau abstracte si metafizice. Metoda dialectica este o metoda concreta care vrea sa reproduca in planul mintii miscarea reala a gandirii. Dialectica este, cum sustine Hegel, o metoda care admite, in mod constitutiv, contraditia. Vom glosa pe marginea ideii de principiu urmand spiritul argumentatiei hegeliene, pentru a ilustra, pe un exemplul filosofic, care este demersul dialectic al gandirii. Astfel, ontologia sau metafizica, pune problema Fiintei in sine a principiului. Dar ce este Fiinta in sine? Ea este ceea ce este, ea este si nu poate decat sa fie. Dar aceasta afirmatie - ”Fiinta este ceea ce este” -este o judecata de tip analitic (in sens kantian). Prin aceasta judecata este afirmata Fiinta pura, Fiinta fara determinatii, fara proprietati. Ea este o judecata tautologica. Desfacem explicit intr-o judecata ceea ce deja stim; anume ca este ceea ce este. Prin urmare, spunem ca fiinta este dar nu si cum este. Avem, spune Hegel, un concept abstract asupra fiintei in sine. In paranteza fie spus, abstract, in sens hegelian, inseamna acel concept care poseda (contine) note, insusiri sau determinatii mai sarace (putine) prin raportare la un alt concept subordonat logic lui. De exemplu”animal” este un concept abstract pentru faptul ca el contine mai putine insusiri decat conceptul ”om” pe care il include in sfera sa. Prin raportare la conceptul ”om”, conceptul ”animal” are o sfera mai larga, cuprinzand si alte notiuni in extensiunea lui. In schimb, ”animal” are un continut mai sarac decat conceptul ”om”. A fi abstract sau concret depinde de felul in care conceptele se raporteaza unele la altele in functie de sfera si continutul lor. Evident ca cel mai abstract concept este ”fiinta”, intrucat el le cuprinde toate celelalte concepte fara ca la randul sau sa fie cuprins de un concept de o mai larga generalitate. Fiinta se contine doar pe sine. Despre fiinta nu putem spune decat ca este. In schimb despre om, in calitate de concept concret, cu multe insusiri, putem spune extrem de multe lucruri: ca este o fiinta rationala, bipeda, ca vorbeste, rade etc.

Tot articolul 

Cine are drept de decizie asupra vietii unui om: judecatorul, familia, Divinitatea?

Ca in fiecare zi  ereaderul e plin de informatii downloadate prin programul calibre unde am adaugat si site-ul smartwomen.hotnews.ro care face parte  din amuzamentul zilei recunosc  filozofia feminina e in floare acolo

Ieri am descoperit articolul ce il recomand Cine-are-drept-de-decizie-asupra-vietii-unui-om-judecatorul-familia-Divinitatea-

In spirtul glumei apreciez arhiva foto personala

PS. referitor la postul Cum sa-i spui sotului ca i-ai lovit masina? Cat mai sumar imbracata! zambind scriu ca nu e valabil  pentru mine

Scoala de vara – “Stiinta, relgie, filosofie” 2011

Această prezentare a fost oferită de domnul academician Mircea Flonta, profesor onorific al Facultății de Filosofie, Universitatea București. Dumnealui a avut în vedere, în primul rând, clarificarea termenilor ce intră în componența sintagmelor ”cunoaștere științifică” și ”credință religioasă”. Un aspect deosebit de important îl constituie această clarificare, întrucât, din cauza înțelegerii eronate a termenilor, mulți au văzut relația dintre știință și religie ca nefiind în vreun alt fel, decât conflictuală. De subliniat că, atunci când ne referim la cele două domenii în discuție, corect e să spunem ”cunoaștere științifică” respectiv ”credință religioasă”. Vom vedea, în cele ce urmează, de ce această distincție e necesară.

Revista Utopia

Revista Utopia este editată de profesorii de ştiinţe socio-umane din judeţul Gorj. Responsabilitatea finanţării acestei publicaţii revine autorilor şi editorilor.

Numarul 1 – Utopia

Numarul 2 – Utopia

Felicitari pentru revista si la cat mai multe numere va doresc.

New Age – in opinia mea – a murit inainte sa se nasca

“Nimeni nu va intra în Noua Ordine Mondială decat in cazul în care el sau ea va face o promisiune pentru a se închina lui Lucifer. Nimeni nu va intra în New Age cu excepţia cazului în care el va lua o iniţiere luciferica. “

David Spangler, director al Iniţiativei Planetare, Organizaţia Naţiunilor Unite si unul din fondatorii curentului New Age !

INTERVIU ​Dan Sperber: Stiinta nu ne spune ce este binele si ce este raul, dar stiinta ne poate ajuta sa ajungem mai aproape de libertate si dreptate

Daca stiinta ne ofera ideea de minte, dar ne distruge ideea de suflet, cum putem sa gandim despre bine si rau? Care a fost rolul stiintei in legitimarea totalitarismului nazist si stalinist? De ce marxismul  nu este cu adevarat materialist? Putem fi fiinte morale si, in acelasi timp, sa credem in materialismul radical al universului? Ce rol trebuie sa joace stiinta in societate si viata politica? De ce credem in lucruri pe care nu le intelegem si cum se creeaza un guru intelectual din obscuritatea ideilor? Aflat in Romania pentru conferinta Open Mind, Dan Sperber a discutat despre importanta stiintelor cognitive pentru felul in care intelegem lumea in care traim.

A fi “realist”

A fi “realist” e a cauta altceva si mai mult decat ofera realitatea [...] Daca vrei muzica nu te opresti la zgomotele padurii, daca vrei arhitectura, abandonezi gata-facutul pesterii, daca vrei vin nu te multumesti sa mananci toti strugurii.

Andrei Plesu

Filozof in Iasi

Unii au terminat facultatea de Finante-banci, altii facultatea de Textile-pielarie, altii Informatica, altii facultatea de Jurnalism. Sa fie fericiti! Eu am terminat facultatea de Filosofie. Nu sint deloc fericit, fiindca gindesc permanent. Iar gindirea dauneaza grav sanatatii mintale.

Agora

Agora

O carte mai ieftina ca o paine va rog!

“Chiar, ia sa-l sun eu pe B. sa vad ce mai face. B. citeste ca de obicei. Zice ca a fost luna asta, februarie mai scurta si i-au ramas bani sa-si cumpere o carte noua.”

Impresionant

Spiritul Legilor – Montesquieu

“Nuantat, atent la abundenta diversitate a realului oamenilor si lucrurilor, filosoful devine jurist, istoric, antropolog, geograf, climatolog, medic de clinica,sociolog etc.” I se intampla sa joace si rolul de moralist, sa dea sfaturi legislatorului pentru a-l indemna la moderatie, pentru a-i reaminti excelenta valorilor de mijloc, acest bine situat intre doua limite si sa deplanga “raritatea marilor oameni moderati” “

Frumos…

Oamenii din umbra –FrancMasonii – 3 part 28

de Doru George Pascal
Oamenii din umbra –FrancMasonii – 3 part 28

Oamenii din umbra –FrancMasonii – 2 part 27

de Doru George Pascal
Oamenii din umbra –FrancMasonii – 2 part 27

Manual de filozofie

Manual de filozofie

Link preluat de pe blogul Cursuri si seminarii

Oamenii din umbra – ep. 26 – Francmasonii ep. 1

de Doru George Pascal

Oamenii din umbra – ep. 26 – Francmasonii ep. 1

Oamenii din umbra – ep.25 – Marele Sigiliu American ep. 4

de Doru George Pascal

Oamenii din umbra – ep.25 – Marele Sigiliu American ep. 4

Oamenii din umbra – ep 24 – Marele Sigiliu American part. 3

de Doru George Pascal

Oamenii din umbra – ep 24 – Marele Sigiliu American part. 3

Legile Cosmice

de Doru George Pascal

Legile Cosmice

Oamenii din umbra – ep.23 – Marele Sigiliu American part. 2

de Doru George Pascal

Oamenii din umbra – ep.23 – Marele Sigili American part. 2

Oamenii din umbra – ep. 22 – Marele sigiliu American

de Doru George Pascal

Oamenii din umbra – ep. 22 – Marele sigiliu American

Oamenii din umbra – ep. 21 – Hitler si Societatea Thule

de Doru George Pascal

Oamenii din umbra – ep. 21 – Hitler si Societatea Thule

Oamenii din umbra – ep. 20 – Hitler part.1

Oamenii din umbra -ep. 20 – Hitler part.1