Argumentul intrebarii deschise

Presupunem ca X este Y atunci intrebarea “Oare X este Y?” nu-si are rostul sau  nu este “deschisa”. Rezulta ca toate intrebarile de forma “Este Y bun?” sunt “deschise” in acest sens; asadar “bun” este nedefinibil. Moore – esecul oricarei definitii propuse pentru “bun”

Sfantul si dreptul Iov

Sfantul si dreptul Iov – o piesa de teatru in care teologia descopera o noua fata a filozofiei. Piesa recomandata si de blogul lui Adrian Ciubotaru

Referentialitate si Obiectualitate. Limbajul formal si Semantica “LUMILOR POSIBILE”

de Bogdan Silion Structurile tot mai complexe prin care logicienii actuali încearcă să acopere domenii ale realităţii filosofice dintre cele mai diverse, ne întăresc convingerea că, în prezent, logica şi-a cîştigat o poziţie privilegiată în cadrul teoriei cunoaşterii. Aceastã idee este susţinută de faptul că formalismul şi convenţionalismul sistemelor logice, deosebit de complexe, prin care [...]

Programul filosofiei ca sistem metafizic si stiinta a logicii

Hegel a impus in cultura filosofica europeana ideea ca filosofia trebuie sa fie un sistem coerent si unitar de gandire pentru toate domeniile de exercitiu intelectual. El trebuie sa explice functiile diverse ale spiritului, unitar in esenta sa, si sa coreleze intr-un sistem cele trei mari valori  cardinale. Adevarul, Binele si Fumosul. “Cunoasterea nu este [...]

Filozofia practica a unui profesor – John Taylor Gatto

articol preluat de pe blogul lui  Spranceana Prima lecţie pe care o predau este : „Stai în clasa în care te afli.” Nu ştiu cine a hotărât ca elevii mei să fie aici, dar nu e treaba mea. Copii sunt numerotaţi şi clasificaţi astfel încât oricare din ei poate fi reîntors în clasa corectă, în [...]

Lama lui Occam

Lama lui Occam, sau principiul parsimoniei are la baza conceptul de pluralitatea este inutila in lipsa unei necesitati. In mod contemporan, conceptul este interpretat ca “pe cat mai simpla explicatia, cu atat mai bine” sau “nu adaugati ipoteze in mod inutil”. Indiferent de formulare, principiul Lamei lui Occam este des folosit inafara ontologiei, spre exemplu [...]

Logică naturală şi limbaj natural în Fenomenologia spiritului şi în Enciclopedia ştiinţelor filosofice

 de Dragoş Popescu  1. Introducere În conformitate cu maniera proprie a gândirii sale, fiecare dintre lucrările publicate în timpul vieţii de către Hegel se află într-un raport bine stabilit cu celelalte. Elaborarea unei scrieri filosofice nu este conjuncturală, nu este prilejuită de circumstanţe exterioare gândirii (înţelegându-se prin ele chiar studiul unei anumite teme sau probleme, [...]

Logica dialectico-speculativa pentadica a lui Alexandru Bogza

 de Sergiu Balan [...] I.2. Despre Realismul critic Această lucrare, pe care Noica o apreciază ca pe “una dintre cele mai pure întâmplări ale spiritului petrecute pe pământ românesc”, se desfăşoară într-un permanent dialog al filosofului român cu criticismul kantian, pe care-l consideră ca fiind de o deosebită actualitate. Prin aceasta, Bogza se situează alături [...]

Iaşi BookCrossing #1 – orice are un inceput

BookCrossing.lx.ro

Die Logik by Sorin Munteanu

Sorin Munteanu ne prezinta inceputul cartii Newton Da Costa, Logici clasice si neclasice. Eseu asupra fundamentelor logicii. Despre Da Costa ar fi destul de multe de spus, fiind cam singurul logician brazilian care sa fi ajuns la o popularitate solida dar bine meritata in cercurile academice internationale. Lui i-ar fi atribuit cel mai considerabil efort [...]

Logica aristotelica

Pentru Aristotel, ca si pentru Socrate si Platon, scopul ultim al filozofiei este cunoasterea a ceea ce este general in indi­vidual, sau, cu alte cuvinte, explicarea fenomenelor empirice in natura si viata prin determinarea formelor si legilor ce guverneaza in aceste fenomene. Aristotel era si el convins ca aceste legi nu pot fi descoperite decat [...]

Raporturi intre semantică, logică şi ontologie

de Alexandru Boboc 1. Un rol hotărâtor în constituirea semanticii (şi în reconstrucţia logicii şi a teoriei adevărului) l-a îndeplinit celebrul studiu a lui Frege Despre sens şi semnificaţie (1892), care aplică în studiul numelor proprii (şi al predicatelor şi propoziţiilor) o funcţie semantică dublă: sens şi semnificaţie. Principiul general al semanticii fregeene este totodată [...]

Despre Liberul Arbitru

de Ioan Grigoras La originea semantica a conceptului. În etica, potrivit traditiei aristotelice, prin liberul arbitru se întelege puterea spirituala (îndeosebi de vointa) si comportamental a a omului de a delibera, alege, decide si înfaptui acte valoroase din punct de vedere moral si de a le respinge si elimina pe cele contrarii. Cu acest înteles, [...]

FUNDAMENTE ALE LOGICII ŞI MATEMATICII

de Cătălina Daniela Răducu Introducere. Rădăcini filosofice relevante Matematica şi logica, cele mai vechi dintre ştiinţe, creaţii ale gândirii elene, s-au dezvoltat timp de aproape două milenii chip independent, chiar dacă matematica a constituit un subiect de particular interes pentru filosofi, oferind logicienilor mostre de inferenţe riguroase şi modelul unei ştiinţe demonstrative. Noua eră va [...]

Finalitatea comunicarii publicitare: minciuna, tradare, manipulare, seductie?

de Brîndusa-Mariana Amalancei Una dintre problemele asupra carora ne vom opri e aceea a posibilitatii falsificarii limbajului trupului, problema de care s-a ocupat, printre altii, Allan Pease în lucrarea Limbajul trupului. Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. 182 ilustratii. Autorul ajunge la concluzia ca multi oameni politici, carora li se adauga, în [...]

Logică şi filosofie

Interviu cu Kit Fine Care este diferenţa, în viziunea dumneavoastră, între „good philosophy” şi „bad philosophy”?Filosoful „bun” gândeşte clar. Filosoful „rău” nu. Aşadar distincţia nu se referă, pentru mine, la ce susţii, ci la cum gândeşti. Tot articolul

Gandirea

 Gandirea este procesul de reflectare genralizata a lumii in creierul omului prin diferentierea esentialului din particularitatile obiectelor, fenomenelor si a relatiilor dintre ele, pe baza legaturilor temporare (asociatiilor) ce se stabilesc nemijlocit prin organele de simt si mijlocit prin cuvant intre perceptii, reprezentari si afectivitate, realizandu-se astfel inlantuiri de notiuni, judecati si rationamente prin care [...]

Despre Imaginaţie

de Madeea Sâsâna  Ce este imaginaţia (ha-dimion)? În primă instanţă, ea se înfăţişează ca o facultate, ca o putere (coah) care imaginează (coah ha-medame)[2]. Surprinzător poate este faptul că Maimonide o descrie ca fiind o “facultate corporală” (coah gufi sau coah gufani)[3], care ţine astfel de trup (guf), împrumutând oarecum atributele (şi consistenţa) materiei (homer). [...]

Creativitatea

Avand in vedere commentariile de pe Zodia Busuiocului  m-am gandit sa expun cate ceva despre creativitate  1. Notiunea de creativitate   Societatea noastra este vital interesata in dezvoltarea si afirmarea in proportii de masa a personalitatilor creatoare. Exista in epoca noastra un interes general si crescand referitor la actul creatiei, la procesele care îi stau la baza, la [...]

Tipuri de invatare

       Tipologia învătării potrivit conceptiei lui R.Gagne   În conceptia lui R. Gagne dezvoltarea umană apare ca efect, ca schimbare de lungă durată, pe care subiectul o datorează atât învătării cât sI cresterii. Învătarea nu se face oricum, ci se bazează pe o serie ordonată sI aditivă de capacităti. Ierarhizarea acestor capacităti de face în [...]

Filozo-Terapie

Astazi va propun    Relaxare Filozofica    :))))))))

Mic dictionar Filozofic

Agnosticism:                 doctrină sau atitudine filosofică care declară absolutul inaccesibil spiritului uman   Amoralitate:                 negare a oricărei morale universale; diferit de imoral   Analitic:                        despre judecăţi: (I. Kant) în care subiectul include notele predicatul (vs. Sintetic)   Animism:                      sistem care consideră că orice lucru are suflet   Apodictic:                    enunţ necesar, care [...]

Logica – Raporturi logice intre termeni

1. Identitatea extensională Doi termeni, A şi B, sunt identici extensional dacă şi numai dacă orice obiect care face parte din extensiunea unuia dintre ei face parte şi din extensiunea celuilalt (dacă şi numai dacă au aceeaşi extensiune). Acest raport se poate reprezenta grafic, cu ajutorul diagramelor Euler, astfel:  Exemplu: sinonimele, termeni de tipul “animal cu [...]

Logica – Functiile limbajului

Diversitatea domeniilor din care provin specialişti preocupaţi de analiza limbajului, ca şi orientările diferite ale acestora, au ca efect identificarea unui număr mai mare sau mai mic de funcţii de la un specialist la altul (la unii apar douăsprezece sau mai multe funcţii). De asemenea, vom găsi diferite denumiri pentru aceste funcţii.Din perspectiva analizei logice [...]

Logica – Structura Limbajului

Aşa cum reiese şi din caracterizarea făcută iniţial limbajului, acesta este alcătuit din două componente de bază: vocabularul (lexicul), care constă din totalitatea semnelor proprii acelui limbaj, şi gramatica, constituită din totalitatea regulilor de utilizare a respectivelor semne.Gramatica reprezintă partea relativ stabilă a limbajului, deoarece regulile din care este alcătuită nu suferă modificări decît, cel [...]

Logica – Analiza Limbajului

  Discuţia despre limbaj a reprezentat şi continuă să reprezinte o temă de mare interes pentru o multitudine de domenii, inclusiv psihologie. Explicaţia ţine de valenţele pe care le are limbajul, atît din perspectiva vieţii noastre spirituale, cît şi din cea a relaţiilor interumane.Pe de o parte, atît este clar că atît sentimentele, cît şi gîndurile [...]

Logica – Condiţii fundamentale de raţionalitate

Corectitudinea sau validitatea argumentelor, ca şi calitatea şi eficienţa activităţii intelectuale, a activităţii teoretice în general, depinde de respectarea unor restricţii speciale. Cele mai importante dintre acestea sunt cunoscute sub denumirea de “principii logice” sau “condiţii fundamentale de raţionalitate”. Denumirea principii logice ţine de logica tradiţională.  Paranteză: Prima lucrare de logică “serioasă” datează de acum [...]

Logica – Forma propozitionala

Exemple: 1. Toţi studenţii sunt drăgălaşi. 2. Toţi bursucii sunt pufoşi. 3. Toţi crocodilii sunt simpatici. Propoziţiile 1-3 sunt diferite, dar au elemente constante.Forma logică a propoziţiilor 1-3 este “Toţi … sunt …”. O altă formă logică este: “Dacă …, atunci …”. Cuvintele de tipul toţi, sunt, dacă, atunci ş.a.m.d. se numesc constante logice.Punctele de [...]