Lucia Turi-Teszler este doctor in filosofie si hermeneutica filosofica. Originara din Oradea, a venit in Italia in 2003, la o conferinta despre metafizica, unde a intalnit un italian care i-a devenit apoi sot. Locuieste la Novara si viseaza sa devina vanzatoare ambulanta de dulciuri!
Lucia, doctor in filosofie la Novara: “Vreau sa devin vanzatoare ambulanta!”
Posted: februarie 1, 2012 in filozofie0
Argumentum – Caietele Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării si Retorică 2012
Posted: februarie 1, 2012 in filozofieEtichete:filosofie, filozofie, logica, retorica, teoria argumentarii
Andrei SĂLĂVĂSTRU Disease of the Body, Disease of the State: A Metaphor of Political Discourse in XVIth Century England (Thomas Starkey), pp.18-47.
Olivier GLASSEY et Jean-Philippe LERESCHE
Exploring Televised Political Debates: Strategies and Issues, pp. 140-149.
Lieux et schèmes d’argumentation : logique ou rhétorique ? , pp. 153-167.
A Fresh Look on the Diegetic Content of Advertisements and its Rhetorical Functions, pp. 168-181.
Horia-Costin CHIRIAC
Scientific mythology and the dynamics of scientific concepts, pp. 182-190.
Liceanu – Nu, nu am renuntat la filosofie
Posted: ianuarie 22, 2012 in filozofieEtichete:filosofie, filozofie, liceanu
Dumnezeu, femeia si extraterestrii
Posted: ianuarie 18, 2012 in filozofieEtichete:Dumnezeu, extraterestrii, femeia, Hawking, Tiberiu Brailean
Autor: Tiberiu BRAILEAN
Sistemul sau, bazat pe axiomele einsteiniene, devine atit de rotund, incit autorul crede, spre deosebire de marele sau inaintas, ca nu mai are nevoie si de “variabila Dumnezeu”, cum o numea Leibniz, si-l elimina pe Creator din Univers, cum o facuse Nietzsche altadata in filosofie.
Dupa ce ne-a explicat ca nu exista Dumnezeu si ne-a avertizat sa luam seama la extraterestri, la 70 de ani, marele fizician S. Hawking descopera „cel mai mare mister al Universului” (conform unui interviu din New Scientist), la care zice ca se gindeste cit e ziua de lunga: femeia. Acum inteleg altfel si pictura lui Balasa din aula Universitatii. Nu cred ca Hawking o cunoaste, dar iata ca pictorul roman l-a premers pe marele fizician britanic sau, cel putin, e vorba despre inca un caz de sincronicitate a ideilor.
Am, insa, citeva probleme cu cel mai mare fizician de la Einstein incoace, caruia i-am citit doar cartile de popularizare a stiintei, ca si pe cele ale confratilor sai J. Tipler, D. Bohm, sau ale celebrilor matematicieni H Penrose si I. Stewart, eu nefiind un specialist in domeniu. In primul rind, sistemul lui Hawking este unul pur stiintific, iar stiinta nu e tocmai cea mai buna cale de a-l intui pe Dumnezeu. E in noi ceva mai profund, chiar decit noi insine, cum spunea cineva. Istoria stiintei e plina de erori si de presupozitii (axiome) care partializeaza si subiectivizeaza cimpul cunoasterii. Cel mai recent exemplu este chiar cel al lui Einstein, care introdusese celebra limita a vitezei luminii in vid, ce sta la baza intregii teorii a relativitatii si care este contrazisa acum prin experimentele de la CERN. Marturisesc ca mi se parea si ilogic sa explici un univers infinit cu ajutorul unei astfel de variabile finite, limitative. Avem de-a face, inca o data, cu un caz particular, iar fizicienii relativisti au perfectionat o suta de ani un adevar partial si relativ. Timpul si dezvoltarea cunoasterii in general par, mai curind, sa dea dreptate lui Niels Bohr si scolii de la Copenhaga, promotoarea fizicii cuantice, cu care Einstein nu era de acord. Or, Hawking il continua pe Einstein, ajungind desigur mai departe, la Universul in mai multe dimensiuni, gauri negre, stringuri s.a. Sistemul sau, bazat pe axiomele einsteiniene, devine atit de rotund, incit autorul crede, spre deosebire de marele sau inaintas, ca nu mai are nevoie si de „variabila Dumnezeu”, cum o numea Leibniz, si-l elimina pe Creator din Univers, cum o facuse Nietzsche altadata in filosofie. Dupa parerea mea, ambele cazuri tin de o patologie umanista. Humain, trop humain.
Pierzindu-l pe Dumnezeu, Hawking ii gaseste, in schimb, pe extraterestri, despre care pare a sti mai multe, inclusiv despre bolile pe care le transmit. Sint curios cum arata demonstratia sa stiintifica privind existenta si nivelul de dezvoltare al acestora. Vaticanul poate sa le afirme existenta, eu – ca simplu muritor – sau politicianul (din Iasi) Cirlan de asemenea, dar un om de stiinta care se respecta trebuie sa-si sustina afirmatiile cu argumente irefutabile. Mi se pare ca, in acest caz, stiinta a devenit prea populara, mai populara decit insusi politicianul Cirlan.
A treia problema priveste acest „cel mai mare mister al Universului”, eternul feminin. E bine spus ca e un mare mister si, ca orice mister, e bine sa ramina asa. Sper sa nu ne trezim si in acest caz cu vreo noua explicatie stiintifica. Mie, doctrina mariana din crestinism imi este suficienta, fara sa consider ca am epuizat cumva subiectul. Altminteri, asistam la o emergenta a arhetipului feminin, al Marii Mame, aflata la un nou inceput, intr-o faza agresiva, amazoniana. Astfel, insasi cunoasterea „obiectiva” se feminizeaza, intrind intr-o faza a ubicuitatii lucratoare, intr-o damnatio a orbirii.
Totusi, inclin sa vad si aici, la Hawking, ceva patologic, o lupta intre un creier genial si un subconstient al unei persoane cu dizabilitati, care nu stiu cum a cunoscut femeia. E, in acelasi timp, si multa inocenta aici si o mare sensibilitate si sinceritate, pentru ca el intuieste misterul feminin si probabil il si intelege mai bine decit cei mai multi dintre noi, disimulat in avataruri mai subtile decit cel al factologiei pure. Sigur, patologia e un diagnostic, si nu un remediu, ea isi cauta explicatii stiintifice si metafizice dincolo de realul concret si inclinind prea mult balanta in disputa arhetipala dintre femeie si barbat, adica dincolo de argumentul teologic al pierderii centrului, al androginitatii.
Jung spunea ca sensul e intotdeauna mai tinar decit evenimentul, dar in acest caz mi se pare ca se cauta un sens in lipsa unui eveniment. Se intrevede Freud. Stiinta a irationalului, a pulsiunilor inconstientului, analiza psihicului uman are numeroase raspunsuri la intrebari pe care fizicianul probabil ca nici nu si le-a pus, dar nici o pretentie ca spune adevarul ultim. Oricum, cred ca pentru un psiholog ar fi un caz deosebit de interesant. Si mai cred ca stiintele omului sint, in fond, imitatio religii, legate ombilical de tema destinului si, in particular, de problematica mintuirii.
Dar insasi aceasta incercare de psihizare reprezinta tot un aspect al „feminizarii cunoasterii «obiective», o inductie a arhetipului Feminin in ascensiune”, cum afirma Coriolan Babeti, in Istoria ca arena a disputei arhetipale, Curtea Veche, Bucuresti, 2011, p.65. C. Noica inca profetea revenirea matriarhatului. in lumea asta dezvrajita, insa si misterul feminin a fost uitat si e meritul lui Hawking ca ni-l aduce in atentie. Dar el reprezinta, totusi, doar o jumatate a fiintei umane, Eva, cea abisala, pulsionala, emotionala, jumatatea inimii, daca vreti. Idealul este insa unitatea, intregul, ceea ce presupune fuziunea contrariilor, depasirea alteritatii in Unu. Deci, pina la urma, in divinis, Misterul e Omul. Cel dupa chip si intru asemanare cu Creatorul, si nu cu extraterestrii.
The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2011 annual report for this blog.
Here’s an excerpt:
The Louvre Museum has 8.5 million visitors per year. This blog was viewed about 100,000 times in 2011. If it were an exhibit at the Louvre Museum, it would take about 4 days for that many people to see it.
Nu faci doi pasi stanga dreapta ca dai de cate un ranit de “asta” in care cuvantul “filozofie” e usa de biserica ce o foloseste zilnic de 20 de ori unde crestem cate o discutie inutila la un pahar de ceva acidulat de nu mai stiu pe unde e usa, si asta nu din cauza bauturii ca era primul pahar 
ci asa de dragul polemicii. Si dupa ce ma intorc in 20 de minute ala scuipa in continuare filozofie fata verso de ziceai ca e nepotul lui Kant si ginerele lui Einstein! Dar fara sa zica un citat, o carte sau ceva concret ! Zicale de la bunica si citate din vecini.
Un “ranit” care da din maini sa se exprime si care foloseste “zii sa-i zic” la fiecare propozitie inceputa si continuata fara o finalitate datorita ideilor incepute si neterminate. Mai poate Base are dreptate cand zice ca-s prea multi filozofi si prea putini ingineri in tara noastra. Bine da pe “ala” nu-l pot numi filozof … Priveam asa linistit discutia ca un extraterestru care nu pricepe limba romana si doar mimica fetei ma ajuta sa scot mai multe idei si fraze de neinteles pentru mine. In final nu am cedat si l-am luat la bani marunti de a cedat … dar cu durerea de cap tot am ramas.
Ramurica psihologiei din “longevitatea unui blog”
Posted: noiembrie 3, 2011 in filozofieEtichete:leapsa
Leapsa lui (b)Arca lui goE
3. Regretati inchiderea vreunui blog? Daca da, care anume?
