Constiinta Morala (1)

Posted: Decembrie 20, 2006 in filosofie

MOTTO: în domeniul moral, ca şi în cel intelectual, nu se posedãîn mod real decât ceea ce s-a cucerit prin sine-însuşi.În acest sens, morala este o logicã a acþiunii(J. Piaget)       

Existã un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele regulate, faptele de viatã cu semnificatia lor, specificã unei societãti date. Acestea constituie morala socialã. Morala individualã solicitã cunoasterea si încorporarea moralei sociale în structura personalitãtii si a conduitelor – valorile moralei sociale devenind astfel modul de a evalua si actiona individual. Problemele cele mai importante ale moralei se centreazã în jurul modului cum se dezvoltã în viatã standardele interiorizate cu privire la bine si rãu; cum se dezvoltã judecata moralã; cum se formeazã deprinderile de autocontrol, necesar în satisfacerea standardelor interiorizate (ale dorintelor, intereselor, nãzuintelor, etc.) („dictionar de psihologie”, U. Schiopu, 1997).Morala – formã a constiintei sociale, care reflectã ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor (normelor) care cãlãuzesc si reglementeazã conduita oamenilor în relatiile personale, în familie, la locul de muncã si în societate în general.(Ioan Bontas, „Pedagogie”)Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea) unor comportamente si situatii prin raportarea lor la cerintele morale impuse de ambianta social – istoricã a individului. Ea se formeazã prin învãtarea socialã si însusirea criticã a modelelor de conduitã promovate de societate. Dezvoltarea moralã este un proces activ de organizare a experientei în structuri cu semnificatie crescîndã, prin care valorile morale sunt vãzute dintr-o perspectivã nouã.       

Teoria judecãtilor morale dezvoltatã de J. Piaget si apoi în S.U.A. de L. Kohlberg a avut în atentie forma si logica faptelor, evaluarea moralei si dezvoltarea întelegerii regulilor si a circumstantelor în care actioneazã. J. Piaget      

Dezvoltarea gîndirii morale se realizeazã progresiv, implicînd parcurgerea ordonatã a unor stadii ale inteligentei, acest progres fiind caracterizat de o gîndire cu o calitate particularã (J. Piaget, 1932). Judecata moralã este vãzutã ca dezvoltîndu-se în concordantã cu trecerea de la gîndirea preoperationalã la gîndirea operationalã si apoi la cea operational-formalã. Astfel, dezvoltarea moralã se realizeazã pe mãsurã ce copilul actioneazã, transformã si modificã lumea din jurul lui, fiind totodatã influentat de consecintele actiunii sale. Mãsura dezvoltãrii gîndirii în ansamblu, este prin urmare o mãsurã si a dezvoltãrii gîndirii morale, în particular.      

Se remarcã prezenta complementarã a douã tipuri de moralã în spatiul existential al copilului: Morala heteronomã – morala în care dominã raporturile de constrîngere, autoritarism, obligativitãti severeimpuse din exterior. Copii percep regulile morale ca fiind absolutiste, rigide si nemodificabile. Pe mãsurã ce copilul se apropie de adolescentã, se dezvoltã stadiul al doilea. Morala autonomã – o moralã a cooperãrii, în care ansamblul regulilor de convietuire emanã din aspectul mutual, din trãirea interioarã întensã a sentimentului de egalitate, echilibru – sursa internã a sentimentului de datorie, a cerintelor de cooperare. Aceastã moralã, în conditiile dezvoltãrii ample a inteligentei si a slãbirii autoritãtii pãrintilor, se caracterizeazã prin flexibilitate, rationalitate si constiintã socialã. Tabel comparativ: morala heteronomã – morala autonomã MORALA HETERONOMÃMORALA AUTONOMàRespect unilateral (pentru adult)Respect reciproc (între egali) ConstrîngereCooperare EgocentrismDecentrare Sanctiuni ispititoareSanctiuni prin reciprocitate Reguli exterioareInteriorizarea regulilor Responsabilitate obiectivãResponsabilitate subiectivã Realism moralRelativism moral EulPersonalitatea Conformism socialCreativitatea Conservatorism politicProgresist Concluzii Dezvoltarea completã a judecãtii morale presupune aceastã trecere de la morala de tip heteronom la cea de  tip autonom. Dezvoltarea moralã se realizeazã în paralel cu dezvoltarea cognitivã, fapt ce explicã, dupã Piaget, limitele moralitãtii eteronome prin raportare la limitele gîndirii preoperationale si concrete (egocentrismul, realismul intelectual). Pe mãsura dezvoltãrii perioadei operatiilor formale, moralitatea devine mai flexibilã si mai orientatã social. L. Kohlberg      

În continuarea studiilor asupra moralitãtii efectuate de Piaget, vin studiile lui L. Kohlberg, cu scopul de a extinde teoria lui Piaget si de a oferi descrieri mai complete asupra schimbãrilor calitative în judecata moralã în trecerea de la copilãrie la vîrsta adultã. Pentru a-si urmãri scopul, autorul a utilizat dilemele morale, iar pe baza rãspunsurilor obtinute, a postulat trei nivele ale dezvoltãrii morale si sase stadii (1984): Nivel de moralitate preconventionalã stadiul 1 – orientare primitivã si supunere fatã de autoritate stadiul 2 – orientare naiv – hedonicã si instrumentalã Nivel de moralitate conventionalã stadiul 3 – orientare în functie de relatiile interpersonale stadiul 4 – moralitatea autoritãtii si mentinerii ordinii sociale Nivel de moralitate postconventionalã (al autonomiei si principiilor morale personale) stadiul 5 – moralitatea contractului social, a drepturilor individuale si a legii democratic acceptate stadiul 6 – orientare dupã principiile etice universale Teoriile si ipotezele asupra dezvoltãrii constiintei morale, elaborate de Piaget, Kohlberg si altii, au pus în evidentã: Stadiile evolutiei conttiintei morale Paralelismul între dezvoltarea inteligentei si afectivitatea moralã

Rolul mediului social în determinarea formelor de cooperare si interactiune moralã, precum si în configuratia tipului de personalitate moralã.

Articol efectuat de Andreea B. , colaboratoare a Psi.Ro 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s