Istoria Filozofiei (part. 1)

Posted: Decembrie 26, 2006 in filosofie, filozofie, Istoric

Filozofia a avut două  începuturi, unul făcut de Anaximandru, altul de Pitagora. Primul a fost discipolul lui Thales, iar pe Pitagora l-a învăţat Ferekyde. De la unul s-a format şcoala numită  ionică,   deoarece  Thales,   care  fusese  învăţătorul  lui Anaximandru, era iordan, şi anume din Milet; de la Pitagora purcede şcoala italică, fiindcă el şi-a desfăşurat cea mai mare parte din activitatea lui filozofică în Italia.  Şcoala ionică se termină cu Clitomah, Hrysip şi Theofrast, iar cea italică ia sfârşit cu Epicur. Lui Thales îi urmă Anaximandru, acestuia Anaximene, după acesta Anaxagora, după Anaxagora Archelaos, iar după acesta Socrate, care introduse în filozofie studiul eticii; după el urmează ceilalţi filozofi socratici şi Platon, fondatorul vechii Academii; după Platon urmară Speusip şi Xenocrate, apoi Polemon, Crantor şi Crates, după care veni Arcesilaos, întemeietorul Academiei mijlocii; după el Lacydes, fondatorul noii Academii, după care urmă Carneade şi apoi Clitomah, şi astfel şirul se încheie cu Clitomah. Cu Hrysip, şirul se încheie în felul următor: după Socrate urmează Antistene, după acesta, pe rând, Diogene cinicul, Crates din Theba, Zenon din Cition, Cleante, Hrysip.  

Pitagora a fost cel dintâi care a întrebuinţat termenul de „filozofie” şi s-a numit pe el însuşi filozof într-o convorbire în Sicyona cu tiranul Leon al sicionienilor sau fliasienilor, după cum îl prezintă Heracleides din Pont în scrierea sa Despre femeia leşinată, spunând că nici un om nu este înţelept, ci numai zeul. Filozofia se numea mai înainte înţelepciune şi cel care o profesa era numit înţelept, pentru a arăta că a ajuns la cel mai înalt grad de perfecţiune sufletească; filozof era însă iubitorul de înţelepciune.Un alt şir se încheie cu Theofrast, trecând de la Platon laAristotel şi de la Aristotel la Theofrast. In felul acesta se sfârşeşte şcoala ionică.

În şcoala italică, succesiunea este următoarea: mai întâi Ferekyde, pe urmă Pitagora, apoi fiul său Telauges, apoi unul după altul Xenofanes, Parmenide, Zenon din Elea, Leucip şi în fine Democrit, care a avut mulţi elevi, printre care Nausiphanes [şi Naucydes], cărora le-a urmat Epicur.

Dintre filozofi, unii sunt dogmatici, alţii sceptici (asa cum Diogenes Laertios ii numea ..cei ce se abţin de a se pronunţa într-un sens, decât în sens contrar”, deci „cei ce-şi suspendă judecata); toţi cei care fac afirmaţii despre lucruri, considerând că acestea sunt cognoscibile, sunt dogmatici; cei care îşi suspendă judecata, din convingerea că lucrurile nu pot fi cunoscute, sunt sceptici.

Unii dintre filozofi au fost numiţi după oraşele lor de origine, ca eleaţii, megarienii, eretrienii şi cirenaicii (Vezi Odiseea, cântul XV, 244 ) ; alţii, după locul unde profesau, ca academicii şi stoicienii; alţii, după o împrejurare oarecare, întâmplătoare, ca peripateticienii şi după o poreclă batjocoritoare,  ca cinicii;  alţii,  după dispoziţia  lor sufletească, ca eudemonienii; alţii, după părerea lor, ca filaleteenii (iubitori de adevăr), combativii şi analogiştii; unii după profesorii lor, ca socraticii, epicurienii şi alţii.

Unii, fiindcă se ocupă cu cercetări despre natură, sunt numiţi fizicieni, iar alţii, prin faptul că studiază moravurile, sunt numiţi eticieni; cei care se ocupă cu subtilităţile de vorbire se cheamă dialecticieni.

Filozofia are trei părţi: fizica, etica şi dialectica. Fizica este partea ce se ocupă de univers şi de tot ce cuprinde el; etica e partea care tratează despre viaţă şi despre toate câte sunt în raport cu noi; dialectica se ocupă cu raţionamentele din cuprinsul celor două discipline precedente.

Fizica a înflorit până pe vremea lui Archelaos; etica, după cum am văzut mai înainte, a fost creată de Socrate. iar dialectica a început cu Zenon din Elea. în etică au fost zece şcoli: academică, cirenaică, eliacă,  megariană, cinică, eretriană, dialectică, peripateticiană, stoiciană şi epicuriană.

 Fondatorii acestor şcoli au fost: al vechii Academii, Platon: al Academiei mijlocii, Arcesilaos; al noii Academii, Lacydes: al şcolii cirenaice, Aristip din Cyrene; al celei eliace, Fedon din Elis; al şcolii megariene, Eucleides din Megara; al şcolii cinice, Antistene din Atena; al şcolii eretriene, Menedem din Eretria; al şcolii dialectice, Clitomah din Cartagina; al şcolii peripateticiene, Aristotel din Stagira: al celei stoiciene, Zenon din Cition, iar şcoala epicuriană e numită astfel de la Epicur însuşi ( optional de retinut fondatorii, doar pentru informare)asa cum precizează Sotion in opera despre Succesiunile filozofilor .

 La începutul  operei  sale (Istoria Filozofiei),  Diogenes  Laertios  – sau  izvorul  său – pune importanta problemă a influenţei Orientului asupra filozofiei greceşti. Primii înţelepţi greci dinainte de Socrate, precum şi Platon şi Aristotel, nu ştiu şi nu spun nimic (primii, din cele ce ştim din fragmentele care ne-au rămas de la ei) despre o influenţă a popoarelor străine („bărbaroi”   fără sens peiorativ) asupra grecilor. Un autor din secolul al III-lea î.Chr., Hecataios din Abdera, tratează pentru prima dată despre originea orientală a filozofiei greceşti iar de la el încoace grecii insistă tot mai mult asupra acestei influenţe, punând o adevărată pasiune în a arăta că toată filozofia greacă provine din Orient. Acesta este şi rezultatul la care ajunge şi Theodor Hopfner într-un studiu asupra întregii chestiuni: Orient und griechische Philosophie, în „Beihefte zum Alten Orient”, Heft 4, Leipzig, 1925. în secolul al XVlII-lea, în entuziasmul descifrării vechilor scrieri şi al cunoaşterii vechilor civilizaţii orientale, autori ca E. Creuzer, E. Rdth, A. Gladisch, L. von Schroder au subliniat şi ei influenţa Orientului, bazaţi însă pe analogii destul de superficiale.

 Egiptenii vechi, înainte de greci, n-au putut cunoaşte cauza adevărată a eclipselor de lună. în timpul cărora de altfel ea nu devine complet invizibilă. Primul dintre greci care a descoperit şi a exprimat cauza adevărată a eclipselor este Anaxagora din Clazomene (secolul al V-lea î.Chr.).Şi Herodot  afirmă că egiptenii credeau în transmigrarea sufletului, ceea ce, de altfel, este eronat, întrucât textele egiptene nu cunosc aşa ceva. După egipteni, sufletul putea să-şi însufleţească temporar mumia credinţă care a dus, de altfel, la mumificarea cadavrului – sau să animeze, în treacăt, statui asemănătoare cu defunctul. Orfismul şi pitagorismul au introdus transmigraţiunea ca o credinţă în anumite cercuri greceşti şi în filozofie. Platon a fost un adept înflăcărat al acestei doctrine, pe când Aristotel a respins-o.

Comentarii
  1. gramos spune:

    compilatziile astea jalnice sunt filosofie? loooooooooooooooool!!!!!!! pana si un student din primul an de facultate (la filosofie) se strica de ras cand vede asa ceva 🙂

  2. tonysss spune:

    Cine este interesat gaseste aici ceea ce in alta parte nu. Conceptia mea… O carte mai ieftina ca o paine! Incerc de unul singur sa fac ce facultati din Romania nu pot sau nu vor 🙂 . Sa pun totul pe tava poate se mai ilumineaza poporul asta. Si eu cu ce ma aleg? Cu rasetele unui universitar saracacios (cu sufletul) dar cica destept?

  3. gramos spune:

    cine se ilumineaza daca citeste o lista de date si de nume?

    inainte sa acuzi la intamplare facultati din ro poate ar trebui sa te informezi 🙂

    un om care nu distinge intre o reactie critica vis-a-vis de un text si atacul la persoana nu poate fi un partener de discutie ok;

    p.s. tot n-ai inteles ca in spatele lui Gramo nu se afla o singura persoana 🙂
    p.p.s. ifosele de erou civilizator nu dau bine pe net

  4. tonysss spune:

    stii ce? nu ma intereseaza cine esti, nu ma intereseaza ce gandesti, numai vorbe goale, parca cine este interesat de Etica lui Aristotel pe care o descanti de nu mai stie omul unde-i inceputul si sfarsitul in balivernele tale.
    Nu acuz nici o facultate pur si simplu lumea e plina de reviste de filozofie, dar foarte putini stiu ce-i aia filozofie.
    Apropo ai ignore la commenturile tale de acum, caci nu mi-ai dovedit decat ca esti un ignorant si jumatate care sta pe un butoi de IQ si nu stie daca sa mai fotografieze un rahatel din frigider sau sa compuna nu stiu ce anemie la clape.
    p.s. nu iti mai zic ce ai criticat tu mai sus (ma refer la text) caci te faci de colorado, dar daca nu cunosti ce sa-i faci.De fapt, de unde nu-i, nici eu nu cer.
    p.p.s. Aici e blog filozofic si scriu ce vreau tataie asa ca fa liniste si mergi pe burta ca apa-i mica. Macar eu nu alerg dupa trafic si bloguri in engleza pe care repede sa le traduc si sa ma dau mare pe blog ca stiu cum se cheama viitorul episod din nu stiu ce film pentru bebelusi sugatori.
    Ifose? Nu ma cunosti mei si repede critici? Nu mai fa greseli de fond . Ups, de fapt, nici nu mai ai alta ocazie.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s