Filozofie Poetica

Posted: Ianuarie 12, 2007 in filozofie

Intr-un arhetip al gandurilor … ma las prada senzatiilor
Ma umplu de un egoism noetic… dar acum transpun totul in sens poetic
Cine invata de unul singur… „Eu stiu totul, sunt sigur!”
„Cine cu cine vrea sa ma compare?” … si uite asa se ofileste ca planta la soare
Toti intreaba ce este filozofia … dar coboara privirile cand aud ca o practica toata ziua
„Filozof” inseamna in primul rand alchimist… acum insa cuvantul intelepciune imi suna trist
Cuvinte pompoase si limbaj adecvat… te fac sa pari un „cineva” cultivat
Am invatat sa ranesc de la alti … si m-am ales numai cu vicii
Cartile ar trebui sa inspire idei stabile cu sens zemos… dar cand un lucru devine util inceteaza sa mai fie frumos /
Intotdeauna inceputul este „dogmatic”… si sfarseste prin cuvantul „pragmatic”
„Intelectualul curat, omul obsedat de inteligenta”… cu un aer rece si tare (specific), lipsit de decadenta
Are capacitatea pura de a intelege normalul si necesarul… intr-o lume in care exista doar calvarul
Imprumutand argumentele esentiale necesare…exprima excesul gandurilor subsidiare
„In general filozofia este poemul nefericirii… sau progresul in lumina disperarii”.

Set by D2

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s