Discursul filosofic ca modalitate de validare a unei „logici” : cazul Popper

Posted: Ianuarie 18, 2007 in dialectica, filosofie, filozofie, retorica

de Gerard Stan 

Rezumat

 Presupoziţia acestui studiu este aceea că putem înţelege mai bine modul în care un anumit autor şi-a construit discursul filosofic dacă stabilim, pe de o parte, care sunt temel e şi problemele m ajore pe care le abordează sau cărora încearcă să le ofere o rezolvare şi, pe de alta, care sunt modalitaţile de argumentare, logic vorbind, de care se foloseşte în susţinerea anumitor puncte de vedere proprii. Rezumându-mă la analiza discursului filosofic construit de Karl Popper, am sesizat că problemele pe care acesta le dis cută sunt fie probleme al e simţului comun, fie probleme ale ştiinţelor naturii (convertite prin analiză critică în probleme filosofi ce), fie probleme al e filosofiei tradiţionale. În acest din urmă caz, am încercat să arăt că Popper interpretează ideile şi textele altor filosofi în două maniere distincte: printr-o hermenutică proi ectivă sau printr-una ideologică. Mai mult, am sesizat că argumentel e majore al e filosofiei popperiene pot fi uşor reconstruite fie prin intermediul modului tollendo tollens, fie prin intermediul schemei tetradice de creştere a cunoaşterii. Tot articolul

Comentarii
  1. tania spune:

    ceau,
    nu stiu cine esti..dar sper ca imi dai niste raspunsuri (corecte)

    tania

    52. Filosofia ca paideia, ca educaţie a firii umane, ca accedere către ideea de bine, este
    gândită astfel de:
    a) Descartes
    b) Platon
    c) Kant
    d) Mill.
    53. Pentru Descartes filosofia este:
    a) activitatea de analiză logică a conceptelor ştiinţei
    b) activitatea de critică a limitelor raţiunii
    c) activitatea de punere în acord a simţurilor cu raţiunea
    d) activitatea de cercetare a principiilor care trebuie să fie clare şi evidente încât
    spiritul să nu se poată îndoi de ele.
    54. Pentru Blaga filosofia, în raport cu alte preocupări spirituale se caracterizează prin :
    a) raportarea la existenţă
    b) valorizarea existenţei
    c) conştiinţa de sine
    d) cunoaştere paradiziacă
    55. Lumea inteligibilului conform lui Platon este:
    a) lumea valorilor morale
    b) lumea divinităţii
    c) lumea sufletului
    d) lumea lucrurilor şi fiinţelor
    56. Discursul filosofic speculativ îşi întemeiază afirmaţiile pe:
    a) raţiune şi experienţă mistică
    b) raţiune şi observaţie empirică
    c) experiment ştiinţific
    d) iraţionalitatea pasiunilor
    57. Filosofia critică, în interpretare kantiană are ca obiect:
    a) modul nostru de cunoaştere a obiectelor
    b) natura lucrurilor
    c) critica cărţilor şi a sistemelor raţiunii
    d) critica erorilor produse de sensibilitate
    58. Discursul filosofic speculativ depăşeşte experienţa empirică deoarece:
    a) nu se ţine cont de rezultatele ştiinţelor
    b) foloseşte adevăruri probabile
    c) discursul vizează cunoaşterea transcendentalului
    d) adevărurile empirice sunt criticate
    59. Discursul filosofic din Critica raţiunii pure este unul critic deoarece Kant:
    a) nu depăşeşte raţionalismul dogmatic şi empirismul sceptic
    b) respinge cunoaşterea sensibilă
    c) descompune şi analizează principiile şi întinderea cunoaşterii
    d) nu reuşeşte să realizeze o metafizică a naturii
    60. Specificul filosofiei pozitiviste provine din:
    a) preocuparea pentru combaterea nihilismului
    b) eliminarea termenilor vagi din discursul filosofic
    c) încrederea în puterea raţiunii umane
    d) încrederea în tot ceea ce este dat, observabil
    61. Discursul filosofic analitic îşi propune ca scop:
    a) analiza, clarificarea şi eliminarea conceptelor care nu au semnificaţie teoretică
    b) analiza, clarificarea şi eliminarea conceptelor care nu au semnificaţie empirică
    c) analiza şi clarificarea problemelor şi conceptelor pentru stabilirea unor adevăruri
    certe
    d) analiza şi clarificarea opiniilor contradictorii
    62. Criteriul dreptăţii în gândirea lui Aristotel este:
    a) egalitatea
    b) cetăţenia
    c) meritul
    d) cinstea
    63. Eroarea este un criteriu de progres al cunoaşterii pentru:
    a) Popper
    b) Kant
    c) Leibniz
    d) Aristotel
    64. Cele două condiţii ale libertăţii umane din perspectiva lui Descartes sunt:
    a) graţia divină şi cunoaşterea naturală
    b) graţia divină şi credinţa
    c) graţia divină şi revelaţia
    d) voinţa puternică şi gândirea corectă
    65. Conform lui Mill, tirania majorităţii este ameninţătoare atunci când operează prin:
    a) actele minorităţilor
    b) voinţa individuală
    c) binele general
    d) actele autorităţilor publice
    66. Democraţiile, în concepţia lui Popper, au în primul rând rolul de a:
    a) asigură suveranitatea populară
    b) asigura legitimitatea acţiunii poporului
    c) ne apăra împotriva dictaturii
    d) asigura legitimitatea dictaturii statului

  2. tonysss spune:

    Facem o comanda speciala (cu raspunsuri) pentru dumneavoastra in seara asta la domiciliu .

  3. Elena spune:

    Intrebarile respective sunt exact din materia de clasa a 12-a. Cred ca puteau fi si ceva mai provocatoare.

  4. Elena spune:

    Lăsasem un răspuns aici acum câteva zile, dar se pare că nu a apărut. Ziceam că întrebările respective mi se par cam bizare şi nu prea le văd sensul. Dacă era să fie un quiz, ceva, cred că ar fi trebuit să fie mai dificile.

  5. covrigel654 spune:

    Ar putea sa imi trimita si mie cineva raspunsurile? As avea mare nevoie de ele…multumesc mult!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s