Moartea, o datorie

Posted: Mai 2, 2007 in filosofie, filozofie, religie

de Pricop Cezar

Despre Moarte. Cineva a spus ca ne nastem cu moartea în noi, sau ca ne nastem ca sa murim, altcineva, ca moartea e o trecere, ca e singura experienta initiatica autentica de care cu totii avem parte. Mircea Eliade: «Moartea exista doar pentru cei care ramân.» A spus-o în Solilocvii si a repetat-o la moartea mentorului sau, Nae Ionescu. Tot el a spus ca suferintele, crizele, esecurile, durerile, accidentele sunt «dialectici ale initierii», iar poezia, literatura, cartile, cinematografia – într-un cuvânt arta –, toate acestea preced ori, daca ai noroc, evita o stare conflictuala. Moartea se învata: «Nu credeam sa învat a muri vreodata!» (Eminescu). O pregatim, justificând-o. E cumplita, nu pentru ca pierdem lumea, ci pentru ca lumea poate trai în continuare si fara noi. E tragica! – nu lasa un gol fizic ca în Legea lui Arhimede, ci ramâne o lipsa în inima (anima?) celor ramasi. E inevitabila! – de aceea trebuie sa mori fiind înca în viata, pentru ca, murind, sa nu mori pentru totdeauna. De tot.

Tot textul 

Text recomandat si preluat de Filozofie.ro 

Comentarii
  1. […] this urge to expose themselves in the World’s looking-glass? Why forget about their duty ( moartea )? Hm.. why […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s