Conceptibilitate si posibilitate reflectii asupra dualismului minte-corp in filosofia contemporana

Posted: Noiembrie 21, 2007 in filosofie, filozofie


de MIRCEA DUMITRU

O strategie argumentativa comuna in mai multe domenii ale filosofiei teoretice contemporane Înfatiseaza aceasta secventa logica generala tripartita:

Mai intai este stabilit un enunt epistemic in termenii a ceea ce putem cunoaste sau concepe. Apoi, din aceasta teza de conceptibilitate este inferata o propozitie modala, care ne spune ca ceva este posibil sau necesar. in final, pe acest fundal modal, se scot concluzii metafizice despre natura intrinseca sau despre dentitatea lucrurilor din lumea reala. Deoarece tezele de conceptibilitate sunt punctul de pornire pentru aceste inferente, vom denumi aceste genuri de rationamente argumente ale conceptibilitatii.

In filosofia occidentala exista o venerabila traditie, care merge inapoi in timp pana la Socrate si Platon si care se poate caracteriza metodologic prin utilizarea ratiunii pure sau a unor metode a priori. Acestea ar trebui sa ne livreze concluzii cu privire la ceea ce este necesar sau posibil si pornind de aici sa ne furnizeze o cunoastere substantiala despre chestiuni metafizice. in aceasta privinta, merita sa subliniem revenirea a priori-ului in avanscena filosofiei recente,miscare menita sa contrabalanseze cotitura naturalista din ultima jumatate de veac. in filosofia limbajului,in metafizica si, mai recent, in filosofia mintii am fost martorii unei „renasteri rationaliste“, stimulata de catre importantul rol atribuit intuitiilor rationale drept sursa principala, diferita de cunoasterea stipulativa, pentru cunoasterea a priori.

S-ar parea ca acest val nou nu s-a produs in mod accidental. Caci de-ar fi fost asa, atunci cum am putea da seama de prezenta masiva a structurii argumentative mentionate mai sus in mai multe domenii diferite ale filosofiei teoretice?Si chiar daca forma generala a unor astfel de argumente ale conceptibilitatii este cam aceeasi in toate acele domenii filosofice, totusi ceea ce urmaresc ele sa justifice sunt enunturi substantiale diverse,care depind de natura domeniului in care sunt formulate argumentele.

Astfel, in filosofia mintii, chestiunea centrala, extrem de controversata si de dificila, care vizeaza fie relatia dintre minte si structurile si functiile creierului,fie explicarea naturii constiintei fenomenale, este aceea daca setul de stari si de proprietati mentale poate fi redus la un set de stari si de proprietati fizice sau daca cele dintai pot fi explicate in termenii celor din urma, iar tezele conceptibilitatii sunt o parte constitutive a argumentarii.

Acelasi pattern general al argumentului conceptibilitatii este instantiat de diverse rationamente in ontologie,unde, de pilda, astfel de rationamente urmaresc sa sprijine ideea ca legile naturale si cauzalitatea sunt mai mult decat simple regularitati ale evenimentelor.Tot asa, in epistemologie, analiza conceptului de cunoastere – mai specific daca cunoasterea este opinie adevarata indreptatita – face apel la acest tip de rationament modal. Contra-exemple tipice la definitia clasica a cunoasterii contin scenarii in care se poate ajunge la pronuntarea unui divort intre ceea ce satisface lista de conditii ponderata de catre filosofi pentru ca acel gen sa se califice drept cunoastere si inclinatiile sau intuitiile noastre firesti de a retrage statutul epistemic de cunoastere acelui gen. in fine,pentru a incheia acest sumar inventar al argumentelor conceptibilitatii, sa mai adaugam la lista schitata faimosul argument ontologic pentru existenta lui Dumnezeu, care a revenit recent in atentia filosofilor gratie unei versiuni modale noi, a lui Kurt Gödel. Exista diferite versiuni ale acestui argument.Totusi, o premisa a conceptibilitatii este o parte componenta majora a aproape tuturor argumentelor ontologice.

 Tot textul

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s