De la Filosofie la stiinta mentalului

Posted: Decembrie 17, 2007 in filosofie, filozofie

de Mihai Draganescu

Mentalul este o notiune care se referã la minte, procese si stãri mentale. De aceea se poate vorbi în mod îndreptãtit de o filosofie a mentalului, sintagmã introdusã de Angela Botez[1] printr-o adaptare în limba românã a ceea ce în limba englezã se numeste „Philosophy of Mind”.

Intrebarea care s-a pus în ultimii ani este aceea dacã mentalul si constiinta sunt obiecte nu numai ale filosofiei, ci si ale stiintei[2]. Fãrã îndoialã, pânã în prezent s-au acumulat multe elemente stiintifice în cunoasterea mentalului, în special pentru partea structuralã a acestuia, dar dacã mentalul are si alte componente decât cele structurale, înaintarea stiintei într-un asemenea domeniu care ar depãsi structuralul se face extrem de greu. Totusi, astãzi, îmbinând elemente filosofice si stiintifice se pot constitui teorii ale mentalului.

Din punct de vedere filosofic, mentalul poate fi abordat fie ca un subdomeniu în sine al filosofiei, fie în cadrul unei filosofii generale a stiintei.

Pentru primul caz , o bunã prezentare a acestui mod clasic de abordare o face Jerome A. Schaffer[3] în Enciclopedia Britanicã (1994). In acest reusit studiu de sintezã se aratã cã „Philosophy of Mind” studiazã conceptul de minte (mind) în relatie cu conceptele de materie, en ergie, corp uman si sistem nervos central. Este curios faptul cã nu este mentionat si conceptul de informatie, desi autorul rezervã un paragraf special inteligentei artificiale. O atentie deosebitã este acordatã analizei caracteristicilor mentalului, cu intentia de a gãsi ceea ce este esenþial pentru fenomenul mental: comportamentul cu scop (purposeful behaviour) , care desi real, nu este retinut ca esentã a mentalu lui; intentionalitatea , pentru care, fãrã a-i nega importanta, o considerã problematicã pentru a fi esenta mentalului; experienþa subiectivã , care ar caracteriza cel mai bine esenta mentalului. Cum însã experienta subiectivã este cunoscutã numai prin introspectie, Schaffer considerã cã s-ar putea afirma: ” A mental event is an inner event that can be introspected”. Unele complicatii apar, re cunoaste, datoritã modului în care poate fi definitã introspectia, care cu greu ar putea fi precizatã ca notiune înainte de a defini mentalul. In fata atâtor probleme, în cele din urmã autorul pare sã sustinã teza „mentalul existã pentru cã existã”, deoarece este greu ” to overthrow beliefs about one’s present mental events;and perhaps this is all that one needs to give the criterion force”[4].

In al doilea caz, orice filosofie generalã a stiintei, trebuie sã cuprindã si o filosofie a mentalului . Acesta este si cazul filosofiei structural-fenomenologice ortofizice a stiintei.

Teoriile recente ale mentalului si constiintei pot fi divizate în trei categorii[5]:

a. teorii structurale;

b. teorii structural-fenomenologice;

c. concepþia „misterianã „[6] asupra mentalului si constiintei.

In ultimul caz, se considerã cã nu este posibilã cunoasterea fenomenelor mentale, acestea fiind considerate a fi acoperite de un mister deplin.

Dintre teoriile structurale recente pot fi amintite cele elaborate de Crick si Koch[7]; G. Edelmann[8]; Daniel C. Den- nett[9], Roger Penrose[10] s.a. În primele trei cazuri sunt prezen tate teorii structurale neurobiologice, respectiv ele se încadreazã în clasa pe care Ted Honderich o numeste a functionalismului neural[11]. In cazul lui Penrose, ceea ce intervine nou este schitarea unei teorii care implicã functionarea palierului cuantic fizic la nivelul citoscheletului neuronilor dintr-o organizare de neuroni. Teoria lui Penrose rãmâne, dupã opinia mea[12], struc turalã, ca de altfel si toate teoriile actuale ale functionalismului neural.

Tot textul 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s