Aristotel – Organon I – II

Posted: Iulie 2, 2013 in filozofie
Etichete:, , ,

Text  preluat de pe blogul Equilibrium

” Serviciile pe care le-a adus Aristotel ştiinţei umane nu pot fi preţuite de

ajuAristotel - Organonns . “A îmbrăţişat toate problemele şi s-a distins şi în felul de a le pune” , spunea Aristotel (De generatione el corruptionc, 1 , 2, 115 a) despre Dcmocrit, pentru a cărui largă concepţie materiali stă avea o profundă admiraţie, cu toate că ea se deosebea în multe privinţe de propria sa explicaţie a lumii şi a vieţii. Cel puţin tot atât de valabi lă este această apreciere, dacă o aplicăm lui Aristotel însuşi. Opera enciclopedică a lui Aristotel este tezaurul ştiinţei antice, din care s-au împărtăşit peste două mii de ani Răsăritul şi Apusul. Aristotel a creat ştiinţe noi, de exemplu, biologi a (îndeosebi zoologia) , psihologia şi, cum vom vedea, logica – doctrina ştiinţei – şi a sistematizat toate ştiinţele realului sau devenirii , de la fizică şi meteorologie până la poeti că şi retorică, Iegându- Ie prin firul trainic al unei concepţii atotcuprinzătoare şi luminoase. Concepţia aristotelică este poate cea mai vastă din câte au fost vreodată făurite. Cum spune Wemer Jaeger, unul dintre cei mai buni cunoscători contemporani ai operei filozofului, Aristotel, prin neîntrecuta sa gândire analitică , atât de periculoasă pentru artă şi mai ales pentm religie. este ,.fondatorul filozofici ştiinţifice”] şi marchează de la început, chiar în cadrul ş colii pl atonice, o orientare spre lumea fizică, în ciuda ec1ectismului său şi a influenţei platonice.

O singură ştiinţă n-a promovat el: matematica , la care adăugăm acele discipline în care se aplică matematica la fenomenele fizice, dar pe care el le numea “matematică fizică” (optica, armonica, astronomia). Aceasta din urmă n-a rămas străină de preocupările sale, dar contribuţia sa n-a fost întru totul fericită, fiindcă ea salvează şi chiar consacră concepţia geocentrică, într-un moment când aceasta era pe punctul de a fi părăsită pentru o concepţie apropiată de cea modernă, coperniciană. Dacă n-a îmbogăţit matematica, în schimb, Aristotel merită să fie considerat, cum a şi fost din Antichitate, “părintele” logicii. Leibniz, într-o scrisoare din 1696 către Gabriel Wagner, vorbind despre utilitatea studierii logicii , spunea despre Aristotel că “el a fost cel dintâi care a scris , în spirit matematic, i’n afara matematicii”.

Cu toate străduinţele zgomotoase ale logicii matematice contemporane , opera logică a lui Aristotel a rămas fecundă şi pentru timpul nostru. Ea nu aparţine însă numai trecutului , ci este un teren comun în disputele atât de vii ale gândirii contemporane. Nu împărtăşim totuşi fără rezerve ades citata apreciere a lui Kant din prefaţa la ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure: ” … de la Aristotel, logica n-a trebuit să facă nici un pas înapoi … Mai este de admirat la ea că logica n-a putut face până acum nici un pas înainte”. Cum vom vedea, la Kant însuşi, logica ari stotelică, pe care cugetătorul german o ia ca îndreptar în tematica Criticii raţiu nii pure – cum se constată din împărţirea Criticii în trei secţiuni: “este tica”, “analitica” şi “dialectica”, a făcut totuşi doi paşi înapoi: întâi, a fost considerată ca o logică formală; al doilea, i s-a adăugat o logică “transcendentală” , care a transformat toate noţiunile fundamentale în forme transcendentale, adică în “noţiuni pure” sau “apriori ce” , libere de experienţă şi produse de “raţiunea pură”; aşadar , Kant a subiectivat “formele” aristotelice, le-a dat o interpretare idealistă. Hegel, depăşind pe Kant, a făcut din “logica transcendentală” o logică dialectică, dar a păstrat şi chiar a dus până la capăt identificarea idealistă a gândirii şi a existenţei. întreaga gândire a lui Aristotel este orientată dialectic în sensul hegelian , porneşte adică de la marile opoziţii: multiplu-unu, i ndi vidual-general, materie-formă, virtual-actual, hazard-necesitate, sus-jos, cald-rece, umed-uscat, mobil-imobil, finit-infinit etc. Principiul metodologie al fizicii aristotelice este explicarea mişcării universale prin contrarii.”

Comentarii

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s