Archive for the ‘filosofie’ Category

Filosofia artei în modernitate și postmodernitate – Constantin Aslam  si Cornel Florin Moraru

Capitolul I. Weltanschauung-ul (post)modern
1. Ce este modernitatea?
2. Destrucția Weltanschauung-ului renascentist și apariția modernității
3. Modernitate și postmodernitate – concepte corelative
4. Caracteristici principale ale modernității
a. Problematica timpului și ontologia timpului prezent
b. Problematica cunoașterii, a metodei și a științei
c. Problematica rațiunii și gândirea ca sistem
5. Critica postmodernă a modernității
6. Descoperirea artei și nașterea filosofiei artei în modernitate
Capitolul II. Clasificarea și sistemul artelor în modernitate și postmodernitate.
Arte liberale, artele frumoase, arte „scenice”
1. Clasificare, definiție și Weltanschauung
2. Revoluția copernicană din sistemul artelor.
Ideea modernă de „artă”, plăcerea și judecata de gust
a. Schimbarea atitudinii față de munca fizică
b. Separarea artelor de științe
c. Universalitatea (subiectivă) a judecății de gust
3. Charles Batteux și sistemul artelor frumoase
a. Geniul ca „părinte al artelor”. Evoluția conceptului de geniu
b. Gustul ca judecător al creației artistice
4. Artele reduse la principiul farmecului și al seducției. Sistemul artelor „scenice”
a. Eterogenitatea artelor frumoase
b. Artă, artist și experiență estetică în postmodernitate
c. Schițarea unui sistem al artelor pornind de la conceptul de „scenă”
Capitolul III. Identitatea și definirea artei
1. Date de context
2. Preliminarii: Ce înseamnă „a defini”?
3. Definirea artei în modernitate
4. Definirea artei în (post)modernitate
Capitolul IV. Statutul artistului și al creației în (post)modernitate
1. Artistul – între meșteșugar și geniu
2. Kant și geniul gândit ca armonie a facultăților sufletești
3. Hegel și geniul ca expresie a Spiritului
4. Schopenhauer și patologia genialității
5. Roland Barthes și moartea autorului

Cuprins
PATEA A DOUA
Teorii despre artă în modernitate și postmodernitate
Introducere. Teoriile canonice și teoriile complementare ale artei
Capitolul V. Teorii ale reprezentării
1. Sensuri ale reprezentării
a. Schiță istorică și etimologică a conceptului de reprezentare
b. Sensuri tradiționale ale reprezentării pictoriale
i. Reprezentare și asemănare
ii. Reprezentare și iluzionare
c. Sensuri neo-reprezentaționiste ale conceptului de reprezentare
i. Reprezentare, convenție și simbol
ii. Reprezentare, intuiție și natură umană
2. Mecanisme ale reprezentării
a. Reprezentare și imitație
b. Reprezentare, denotare și trimitere
3. Concluzii
Capitolul VI. Teorii ale expresiei
1. Originile teoriei expresiei în modernitate. Expresia ca revers al reprezentării
2. Schiță etimologică a conceptului de „expresie”
3. Teoriile tradiționale ale expresiei
a. Benedetto Croce – O estetică a intuiției
i. Echivalența dintre intuiție și expresie
ii. Expresie și reprezentare
iii. Unitatea expresiei și reprezentării. Arta ca simbol
b. Robin George Collingwood și teoria artei ca expresie a imaginației
i. Ce nu este arta
ii. Ce este arta propriu-zisă
iii. Opera de artă ca obiect imaginar expresiv
4. Teoriile neo-expresioniste și critica teoriilor tradiționale ale expresiei
a. Nelson Goodman și opera de artă ca metaforă
i. Expresivitate și metaforicitate
ii. Expresivitate și obișnuință
b. Mikel Dufrenne și lumea obiectului estetic
i. Opera de artă în lumea cotidiană
ii. Lumea operei de artă
5. Teoria expresiei și esența operei de artă ca farmec și seducție
Capitolul VII. Teorii ale artei ca joc
1. Ludwig Wittgenstein – sensuri ale jocurilor de limbaj
2. Johan Huizinga și omul care se joacă
a. Natura jocului și natura umană
b. Cele patru trăsături esențiale ale jocului

Cuprins
c. Caracterul ludic al artei
3. Hans-Georg Gadamer și opera de artă ca joc și reprezentație
a. Critica conștiinței estetice și necesitatea unei hermeneutici a operei de artă
b. Conceptul jocului ca proces medial
c. Reprezentare, expresie și metamorfozare în plăsmuire
4. Joc, farmec și seducție
Capitolul VIII. Teorii ale artei din perspectivă analitică
1. „Lumea artei” și statutul ontologic al operei de artă
2. Arthur Danto și transfigurarea locului comun
a. Interpretare și caracter direcțional (aboutness)
b. Identificare artistică și transfigurare
c. Dimensiunea istorică a interpretării artistice
d. Sens și corporalitate
3. Jerrold Levinson și teoria istoric-intențională a artei
a. Definiția istoric-intențională a artei
b. Prima operă de artă și statutul său ontologic
4. Noël Carroll și teoria istoric-narațională a artei
5. George Dickie și teoria instituțională a artei
a. Varianta inițială a teoriei instituționale
b. Varianta îmbunătățită a teoriei instituționale
c. Instituții și roluri culturale. Elementele lumii artei
d. Clasificare și evaluare. Teoria instituțională și valoarea artistică
6. Stephen Davies și teoria autorității instituționale
7. Farmec, seducție și lumea artei
Capitolul IX. Teoria pragmatică a artei
1. Filosofia artei din perspectivă pragmatică
2. Ce este pragmatismul?
Perspectiva pragmatică în trei ipostaze argumentative:
Charles S. Peirce, William James, John Dewey
a. Charles S. Peirce – întemeierea punctului de vedere pragmatic
b. William James – gândirea ca stare de flux și sentimentul raționalității
c. John Dewey: arta ca experiență
3. Richard Shusterman – filosofia artei din perspectiva pragmatismului actual
a. Critica pragmatică a filosofiei analitice în problematica definirii artei
b. Întemeieri estetice ale artei populare
Capitolul X. Teorii complementare ale artei
1. Filosofia artei și transdisciplinaritatea
2. Teoriile neomarxiste despre artă. Arta ca marfă și aura operei de artă
a. Caracterul de marfă al operei de artă. Clasele sociale și fetișizarea mărfii
b. Opera de artă și reproducerea tehnică
3. Teoriile psihanalitice ale artei
a. Freud și funcția cathartica a artei
6
b. Jung și arta ca expresie a inconștientului colectiv
i. Delimitarea analizei psihologice a artei de analiza estetico-artistică
ii. Arta și inconștientul colectiv. Critica raportării lui Freud la artă
4. Teorii structuraliste și poststructuraliste ale artei
a. Structuralism și poststructuralism
b. Semn, semnificare și structuri de semne
c. Walter Biemel și arta ca limbaj hieroglific
d. Simulare și simulacru. O abordare poststructuralistă a filosofiei artei
5. Filosofia artei în abordări postcolonialiste
a. Ideea de postcolonialism
b. Urmările gândirii postcolonialiste în artă
PARTEA A TREIA
Lucrări de referință în filosofia artei moderne și contemporane
Capitolul XI. Georg Wilhelm Friedrich Hegel
1. Spiritul absolut și lucrul în sine kantian
2. Suflet, spirit și cunoaștere absolută a spiritului
a. Momentele Ideii de Spirit Absolut
b. Istorie, evoluție și ciclicitate. Elemente esențiale ale gândirii dialectice hegeliene
c. Viclenia spiritului
4. Artă, religie și filosofie. Locul artei în sistemul hegelian
5. Conceptul artei la Hegel și determinațiile acestuia
a. Opera de artă ca înfăptuire a omului
b. Opera de artă ca obiect ce se adresează simțurilor omului
c. Arta ca obiect cu scop în sine
Capitolul XII. Nicolai Hartmann
1. Locul lui Nicolai Hartmann în istoria filosofiei
2. Nicolai Hartmann și sistemul său filosofic
a. Realitatea ca actualitate și posibilitate
b. Structura stratificată a lumii reale
c. Stratificare și ierarhizare. Cele patru straturi principale și relațiile dintre ele
3. Ontologia stratificată a operei de artă
a. Straturi ontice și straturi estetice ale obiectului artistic
b. Cele două tipuri de intuiție și unitatea lor
c. Felul de a fi al obiectului artistic – realitate și apariție în opera de artă
d. Dez-actualizare și realitate
e. De-realizare, farmec și seducție
f. Legea obiectivației
4. Concluzii
Cuprins
7
Capitolul XIII. Theodor W. Adorno
1. Theodor W. Adorno și școala de la Frankfurt
2. Dialectica negativă sau echilibristica filosofiei între gândire critică și ideologie
a. Aparența ca iluzie a adevărului și gândirea
3. Reflecția despre artă și teoria estetică a lui Adorno
a. Opera de artă ca proces și mișcarea dialectică
b. Dialectica operei de artă
i. Momentul istoricității și cel al judecății operei de artă
ii. Momentul tehnicii și al farmecului operei
iii. Arta ca proces înființare și Nefiindul
Capitolul XIV. Martin Heidegger
1. Specificul general al gândirii heideggeriene
2. Cele două „epoci” ale gândirii heideggeriene
3. Dasein-ul sau omul privit prin perspectivă ontologic-fenomenologică
4. Ontologia fundamentală a Dasein-ului
a. Dasein-ul ca fapt-de-a-fi-în-lume. Analiza faptului-de-a-fi-în-lume
b. Locul de deschidere și existențialii deschiderii
c. Adevărul în înțeles existențial de „stare de deschidere a Dasein-ului”
5. Originea operei de artă
a. Lucrul și opera
b. Opera și adevărul
i. Ex-punerea lumii și înțelegerea operei de artă
ii. Pro-punerea pământului
iii. Luminișul ființei (Lichtung) și disputa adevărului
c. Adevărul și arta
Capitolul XV. Filosofia artei – Încotro?.

 

 

Filozofia Artei in Premodernitate – Constantin Aslam

PARTEA ÎNTÂI
Filosofia artei și felul de a fi al operei de artă
Capitolul I. Estetica și filosofia artei în contemporaneitate.
Evaluări, distincții conceptuale, propuneri teoretice…11
1. Ce este contemporan în estetica contemporană?…11
2. Sarcini cognitive ale esteticii contemporane. Forma subiectivă și forma obiectivă a esteticii…15
Capitolul II. Obiect, obiect artistic, operă, obiect estetic.
Distincții și delimitări conceptuale…21
1. Sensuri ale obiectului…21
2. Sensuri ale obiectului artistic…23
3. Sensuri ale operei de artă…25
4. Sensuri ale obiectului estetic…27
Capitolul III. Ce este filosofia artei?… 32
1. Cele două forme ale esteticii în contextul domeniilor filosofiei…32
2. Filosofia artei ca ontologie a operei de artă…34
a. Sensuri ale ființei și ființării…34
b. Ontologie generală și ontologie regională. Filosofia artei ca ontologie regională…39
c. Tipuri de regiuni ontologice…40
d. Unitatea demersului și metoda de lucru…42
Capitolul IV. Felul de a fi al operei de artă…46
1. Indicarea formală a esenței operei de artă…46
2. Caracterul seducător și ex-tragerea din lumea cotidiană. Faptul de a fi spectatorul propriei vieți…50
3. Farmecul operei de artă și deschiderea unei lumi…51
4. Bipolaritatea atracției și survenirea urâtului în artă…55
Capitolul V. Lumi și imagini ale lumi (Weltanschauungen)…58
1. Înțelegerea naturală a lumii…58
2. Conceptul filosofic de lume…60
a. Modelarea realității în registre perceptuale, intelective, afective și valorice intersectate…60
b. Lume și limbaj – Modelarea lingvistică a lumii…65
c. Sens, semnificație și ansamblu de sensuri…67
3. Viziunea despre lume sau conținutul istoric de sens al lumii (Weltanschauung)…69
4 Cuprins
PARTEA A DOUA
Filosofia artei în Antichitate
Capitolul VI. Filosofia artei în gândirea greacă: privire generală…73
1. Kosmos: conceptul fundamental al Weltanschauung-ului grecesc…73
2. Téchnē și ars – concepte fundamentale ale filosofiei artei din Antichitate…78
3. Frumosul din minte și frumosul din lucruri…82
Capitolul VII. Filosofia artei în gândirea presocratică…84
1. Gândirea magică și gândirea teoretică…84
2. Teorii presocratice despre frumos…85
a. Școala pitagorică și primele reflecții asupra operei de artă…85
b. Empedocle – arta ca amăgire…88
c. Gorgias și farmecul discursului…91
Capitolul VIII. Platon: artă, retorică și farmec…94
1. Sofiști și filosofi. Atmosfera intelectuală din vremea lui Platon…94
2. Scriere, artă și medicină – dependența artei de un suport fizic…95
3. Arta ca imitație și rolul său în societate…100
a. Artă, canon și tipar…100
b. Imitație bună și imitație rea. Alungarea poeților și artiștilor din cetate…102
Capitolul IX. Aristotel și analiza actului imitativ…105
1. Aristotel și filosofia artei…107
2. Proces artistic și imitație…108
3. Natura umană – imitație, discurs și socializare…109
4. Artă ca remediu al neliniștii…111
5. Practicarea fericirii. Artă și educație…112
6. Aristotel și frumosul din lucruri…113
Capitolul X. Plotin și amurgul gândirii grecești…115
1. Neoplatonismul ca sinteză între Weltanschauung-ul grecesc și cel oriental…115
2. Coordonate ale metafizicii plotiniene…117
3. Plotin și filosofia artei…120
4. Frumosul și simțurile. Prezența frumosului în lucruri…122
5. Integralitatea frumosului și judecata estetică. Logica canonică a frumosului…123
6. Plotin și Marea Teorie a Frumosului…124
PARTEA A TREIA
Filosofia artei în Evul Mediu creștin
Capitolul XI. Weltanschauung-ul creștin…129
1. Fundamente ontologico-religioase ale practicilor şi gândirii artistice medievale…130
2. Simbolul – dialectica dintre văzut şi nevăzut…135
Capitolul XII. Arta în lumea bizantină…138
1. Bizanțul și afirmarea Weltanschauung-ului creștin…138
5
2. Trăsături ale mentalității și societății bizantine…139
3. Raportarea bizantină la artă – canonul și simbolismul artistic…143
4. Iconoclasmul – Războiul icoanelor…145
Capitolul XIII. Arta și filosofia artei în gândirea occidentală…148
1. Caracteristici generale ale culturii medievale apusene…148
2. Limbajul filosofic de expresie latină și gândirea medievală…150
a. Esența omului ca creatură și raportarea acestuia la Creator…151
b. Ce este un lucru? Subiectul, obiectul și ființa lucrurilor…152
3. Augustin și începutul filosofiei artei în Apus…154
4. Toma De Aquino și maturitatea gândirii despre artă în Evul Mediu…156
PARTEA A PATRA
Filosofia artei în Renaștere
Capitolul XIV. Weltanschauung-ul Renașterii…161
1. Renaştere şi Renaşteri. Abordări teoretice complementare…161
2. Destrucţia Weltanschauung-ului medieval…163
a. Factorii externi…164
b. Factorii interni…165
3. Particularităţi ale Weltanschauung-ului renascentist…166
a. Umanismul…166
b. Reforma religioasă…167
Capitolul XV. Filosofia artei în Renaștere…171
1. Presupozițiile gândirii renascentiste despre artă…171
2. Teorii renascentiste despre artă…172
a. Teoria proporției…172
b. Teoria perspectivei…175
Capitolul XVI. Marile tratate de filosofia artei din Renaștere…180
1. Artiștii renașterii și imitarea tradiției…181
2. Inovații teoretice ale artiștilor renascentiști…181
3. Marile tratate de filosofia artei din Renaștere…182
a. Nicolaus Cusanus (1401-1464)…183
b. Cennino Cennini (1370-1440)…185
c. Leon Battista Alberti (1404–1472)…185
d. Leonardo da Vinci (1452–1519)…189
e. Albrecht Dürer (1471– 1528)…194
Bibliografie…197

 

Izvoare de filozofie – Despre Intelepciunea Araba cu Grete Tartler si Constantin Aslam

 

 

Un alt link

Izvoare de filozofie (1) 10.01.2009 – Retrospectiva celor mai importante publicatii  – evenimente – 2008 in raport cu anul anterior.

Proiecte filosofice integraţioniste în Institutul de filosofie şi psihologie,, C. Rădulescu Motru” al Academiei Române. Invitat acad. Alexandru Surdu, Presedintele Sectiei de Fisofie , Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române. Realizator Constantin Aslam

Seminte – Alexandru Dragomir

Azi va recomand o piesa (audio) excelenta. Filozofia reflectata in criza  lui M. Eliade .