Archive for the ‘filozofii’ Category

Filozofia Artei in Premodernitate – Constantin Aslam

PARTEA ÎNTÂI
Filosofia artei și felul de a fi al operei de artă
Capitolul I. Estetica și filosofia artei în contemporaneitate.
Evaluări, distincții conceptuale, propuneri teoretice…11
1. Ce este contemporan în estetica contemporană?…11
2. Sarcini cognitive ale esteticii contemporane. Forma subiectivă și forma obiectivă a esteticii…15
Capitolul II. Obiect, obiect artistic, operă, obiect estetic.
Distincții și delimitări conceptuale…21
1. Sensuri ale obiectului…21
2. Sensuri ale obiectului artistic…23
3. Sensuri ale operei de artă…25
4. Sensuri ale obiectului estetic…27
Capitolul III. Ce este filosofia artei?… 32
1. Cele două forme ale esteticii în contextul domeniilor filosofiei…32
2. Filosofia artei ca ontologie a operei de artă…34
a. Sensuri ale ființei și ființării…34
b. Ontologie generală și ontologie regională. Filosofia artei ca ontologie regională…39
c. Tipuri de regiuni ontologice…40
d. Unitatea demersului și metoda de lucru…42
Capitolul IV. Felul de a fi al operei de artă…46
1. Indicarea formală a esenței operei de artă…46
2. Caracterul seducător și ex-tragerea din lumea cotidiană. Faptul de a fi spectatorul propriei vieți…50
3. Farmecul operei de artă și deschiderea unei lumi…51
4. Bipolaritatea atracției și survenirea urâtului în artă…55
Capitolul V. Lumi și imagini ale lumi (Weltanschauungen)…58
1. Înțelegerea naturală a lumii…58
2. Conceptul filosofic de lume…60
a. Modelarea realității în registre perceptuale, intelective, afective și valorice intersectate…60
b. Lume și limbaj – Modelarea lingvistică a lumii…65
c. Sens, semnificație și ansamblu de sensuri…67
3. Viziunea despre lume sau conținutul istoric de sens al lumii (Weltanschauung)…69
4 Cuprins
PARTEA A DOUA
Filosofia artei în Antichitate
Capitolul VI. Filosofia artei în gândirea greacă: privire generală…73
1. Kosmos: conceptul fundamental al Weltanschauung-ului grecesc…73
2. Téchnē și ars – concepte fundamentale ale filosofiei artei din Antichitate…78
3. Frumosul din minte și frumosul din lucruri…82
Capitolul VII. Filosofia artei în gândirea presocratică…84
1. Gândirea magică și gândirea teoretică…84
2. Teorii presocratice despre frumos…85
a. Școala pitagorică și primele reflecții asupra operei de artă…85
b. Empedocle – arta ca amăgire…88
c. Gorgias și farmecul discursului…91
Capitolul VIII. Platon: artă, retorică și farmec…94
1. Sofiști și filosofi. Atmosfera intelectuală din vremea lui Platon…94
2. Scriere, artă și medicină – dependența artei de un suport fizic…95
3. Arta ca imitație și rolul său în societate…100
a. Artă, canon și tipar…100
b. Imitație bună și imitație rea. Alungarea poeților și artiștilor din cetate…102
Capitolul IX. Aristotel și analiza actului imitativ…105
1. Aristotel și filosofia artei…107
2. Proces artistic și imitație…108
3. Natura umană – imitație, discurs și socializare…109
4. Artă ca remediu al neliniștii…111
5. Practicarea fericirii. Artă și educație…112
6. Aristotel și frumosul din lucruri…113
Capitolul X. Plotin și amurgul gândirii grecești…115
1. Neoplatonismul ca sinteză între Weltanschauung-ul grecesc și cel oriental…115
2. Coordonate ale metafizicii plotiniene…117
3. Plotin și filosofia artei…120
4. Frumosul și simțurile. Prezența frumosului în lucruri…122
5. Integralitatea frumosului și judecata estetică. Logica canonică a frumosului…123
6. Plotin și Marea Teorie a Frumosului…124
PARTEA A TREIA
Filosofia artei în Evul Mediu creștin
Capitolul XI. Weltanschauung-ul creștin…129
1. Fundamente ontologico-religioase ale practicilor şi gândirii artistice medievale…130
2. Simbolul – dialectica dintre văzut şi nevăzut…135
Capitolul XII. Arta în lumea bizantină…138
1. Bizanțul și afirmarea Weltanschauung-ului creștin…138
5
2. Trăsături ale mentalității și societății bizantine…139
3. Raportarea bizantină la artă – canonul și simbolismul artistic…143
4. Iconoclasmul – Războiul icoanelor…145
Capitolul XIII. Arta și filosofia artei în gândirea occidentală…148
1. Caracteristici generale ale culturii medievale apusene…148
2. Limbajul filosofic de expresie latină și gândirea medievală…150
a. Esența omului ca creatură și raportarea acestuia la Creator…151
b. Ce este un lucru? Subiectul, obiectul și ființa lucrurilor…152
3. Augustin și începutul filosofiei artei în Apus…154
4. Toma De Aquino și maturitatea gândirii despre artă în Evul Mediu…156
PARTEA A PATRA
Filosofia artei în Renaștere
Capitolul XIV. Weltanschauung-ul Renașterii…161
1. Renaştere şi Renaşteri. Abordări teoretice complementare…161
2. Destrucţia Weltanschauung-ului medieval…163
a. Factorii externi…164
b. Factorii interni…165
3. Particularităţi ale Weltanschauung-ului renascentist…166
a. Umanismul…166
b. Reforma religioasă…167
Capitolul XV. Filosofia artei în Renaștere…171
1. Presupozițiile gândirii renascentiste despre artă…171
2. Teorii renascentiste despre artă…172
a. Teoria proporției…172
b. Teoria perspectivei…175
Capitolul XVI. Marile tratate de filosofia artei din Renaștere…180
1. Artiștii renașterii și imitarea tradiției…181
2. Inovații teoretice ale artiștilor renascentiști…181
3. Marile tratate de filosofia artei din Renaștere…182
a. Nicolaus Cusanus (1401-1464)…183
b. Cennino Cennini (1370-1440)…185
c. Leon Battista Alberti (1404–1472)…185
d. Leonardo da Vinci (1452–1519)…189
e. Albrecht Dürer (1471– 1528)…194
Bibliografie…197

 

Izvoare de filozofie (1) 10.01.2009 – Retrospectiva celor mai importante publicatii  – evenimente – 2008 in raport cu anul anterior.

Proiecte filosofice integraţioniste în Institutul de filosofie şi psihologie,, C. Rădulescu Motru” al Academiei Române. Invitat acad. Alexandru Surdu, Presedintele Sectiei de Fisofie , Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române. Realizator Constantin Aslam

Seminte – Alexandru Dragomir

Azi va recomand o piesa (audio) excelenta. Filozofia reflectata in criza  lui M. Eliade .

Izvoare de filozofie.  Regândind filosofia astăzi. Impresii de la cel de-al XXII-lea Congres Mondial de Filosofie, Seul, Coreea de Sud. Invitat prof. univ. dr.Marin Aiftinca. Realizator Constantin Aslam

Update : Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Biriş, directorul Şcolii doctorale de filosofie UVT. Filosoful arădean Ioan Biriş a participat la Congresul Mondial de Filosofie de la Seul.

Update 2 : „Soarta m-a ajutat să fiu prezent la ultimele trei mari momente din viaţa filosofiei”

Fundatia Calea Victoriei va invita, incepand cu 4 noiembrie, la un atelier in cadrul caruia putem gasi impreuna legatura dintre ginditorii Greciei antice si filozofii din zilele noastre. Cursul se adreseaza tuturor celor interesati de filozofie si nu presupune lecturi anterioare obligatorii sau cunostinte aprofundate in domeniu.

De la Hegel incoace, „lucrurile insele“ – atunci cand este vorba de acele lucruri care privesc filozofia – sunt gandite in lumina „spiritului“, definit la randul sau prin istoricitatea sa. Insa accesul la lucrurile demne de a fi privite nu este de la sine inteles. Grecii, si numai ei, ne deschid drumul spre „fenomenele esentiale“. Dar cum au gandit Grecii problemele lor? Marii filozofi ai secolului XX ne ajuta sa raspundem la aceasta intrebare. In fine, ne vom intreba in ce masura aceste probleme mai sunt ale noastre. Intuitia de la care porneste acest atelier este urmatoarea: Grecii mai au ceva sa ne spuna – noua, „ultimilor oameni“ (Nietzsche).

1. PITAGORAS si HUSSERL: Nasterea ratiunii europene in Grecia antica din „spiritul geometriei“. Pentru Husserl, spiritul Europei este cel al filozofiei insesi, iar aceasta nu este atat o disciplina cat o „activitate“ de transformare a lumii vietii, conform exigentelor ratiunii geometrice. Formulata in 1936, teza aceasta nu este nicidecum perimata, in ciuda faptului ca ea nu poate fi preluata ca atare. Vom incerca s-o intelegem si s-o reformulam in contextul filozofiei si al stiintelor umaniste de azi.

2. HERACLIT si HEIDEGGER: Logosul (divin) suveran si lupta omului pentru sens. Heraclit gandeste Lumea ca un intreg, iar esenta lumii este Logosul insusi. Interpretarea heideggeriana a acestei doctrine nu poate fi ignorata; intr-adevar, filozoful german re-gandeste esenta filozofiei pornind de la insipiratia originara a Presocraticilor. Gandirea nu isi reprezinta lucrurile ca „pur-si-simplu-prezente“, ci le surprinde nasterea pe fond de neant. Atat in filozofia arhaica a Grecilor cat si la Heidegger cunoasterea este inteleasa nu numai ca o vointa de stapanire a Naturii, ci si ca o lupta a omului, in prezenta zeilor, pentru sens.

3. PLATON si PATOCKA: Grija pentru suflet ca fundament al politicii si civilizatiei europene. Simplei vointe de putere a lui Alcibiade sau a lui Callicles, Platon („Socrate“) ii opune vointa de cunoastere de sine; ceea ce multimea numeste „putere“ nu este decat slabiciune. Aceasta tema a filozofiei platoniciene este preluata si regandita de filozoful (si disidentul) ceh Jan Patocka, care isi propune sa arate ca „spiritul Europei“ nu este vointa de stapanire a lumii prin „geometrie“ (Husserl) si tehnica, ci vointa de cunoastere si de transformare de sine.

4. ARISTOTEL si HANNAH ARENDT: Omul politic si ethosul sau. Aristotel opune exagerarilor Utopiei platoniciene o conceptie sobra si exigenta a vietii politice, in care idealul democratic al cetatii antice este echilibrat de principiul excelentei, pornind de la exigenta educatiei cetateanului. Viata politica nu este separabila de idealul „omului nobil“. Nu mai putin exigenta este conceptia Hannei Arendt. Totalitarismului modern H. Arendt ii opune ideea de pluralitate ca notiune fundamentala a vietii politice, iar dogmatismelor moderne Arendt le opune constiinta identitatii „mele“ ca fiind in mod necesar duala („doi-in-unu“ ca experienta a gandirii). La ambii ganditori, metafizica joaca un anumit rol in lumea vietii, renuntand totodata la pretentia de a domina lumea precum un ochi atotstiutor.

Tot textul