Posts Tagged ‘Cornel Florin Moraru’

Filozofia din spatele IA

Însăși natura termenului „inteligență artificială” dă naștere unor întrebări filozofice precum: Comportamentul inteligent presupune sau necesită existența unei minți? În ce măsură conștiința poate fi reprodusă prin calcul?

Testul Turing

Alan Turing (1912-1954) a fost un matematician și logician britanic. El este considerat, pe bună dreptate, ca fiind tatăl informaticii. Turing era fascinat de inteligență și de gândire, precum și de posibilitatea de a le simula cu ajutorul mașinilor. Cea mai importantă contribuție a lui Turing la IA este jocul imitării, cunoscut mai apoi sub denumirea de „testul Turing”.

Iată în ce constă testul: o persoană le pune întrebări jucătorilor A și B, printr-un schimb de mesaje scrise (pe chat). În cazul în care persoana care pune întrebările nu poate stabili care dintre cei doi interlocutori, A și B, este calculatorul și care este ființa umană, se consideră că respectivul calculator trece testul. Raționamentul este următorul: dacă un om nu poate identifica calculatorul în urma unei conversații naturale cu caracter general, atunci înseamnă că inteligența calculatorului a ajuns la nivelul inteligenței umane.

Continuarea Aici

 Încă din Antichitatea greacă, filosofia s-a definit ca un demers terapeutic ce își propune să îmbunătățească modul de trai al omului. Fie că ne gândim la filosofie ca „pregătire pentru moarte”, așa cum este ea definită de către Platon, sau ca „medicină a sufletului”, cum o considera Cicero, rol terapeutic a fost central până la sfârșitul Evului Mediu creștin. Începând însă cu Descartes și cu proiectul filosofiei ca „știință universală”, acest rol terapeutic a fost, încetul cu încetul, marginalizat de către filosofi în favoarea unei orientări mai degrabă teoretice, interesată de posibilitatea unei cunoașteri absolute și infinit adecvate a realității. Astfel, în secolul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, rolul terapeutic al filosofiei a fost, cel puțin la nivelul practicilor societății în care trăim, transferat către psihologie, odată cu scrierile fundamentale ale lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung.        Dar reorientarea filosofiei către existența individuală și problemele acesteia, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a creat discuții aprinse atât în domeniul psihologiei, cât și în domeniul filosofiei, născând două curente de gândire care, deși se revendică de la aceleași surse, promovează viziuni despre om și problemele existenței sale simțitor diferite. Este vorba despre existențialismul filosofic și psihoterapia existențială.        Pentru ediția din 11 octombrie, vă propunem un dialog între filosofie și psihologie, care are ca miză punerea în discuție a unor idei centrale pentru omul contemporan și stabilirea punctelor comune și a diferențelor dintre înțelegerea lor psihologică și cea filosofică. Ce este anxietatea și cum putem scăpa de ea? Care este sensul existenței umane? Este lumea în care trăim atât de absurdă pe cât pare în anumite momente? Cum putem face față ideii că moartea este singurul eveniment sigur al existenței noastre?        

De la aceste întrebări va porni dezbaterea de săptămâna aceasta alături de invitații noștri: Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei, și Petre Rădescu, psihiatru, psiholog specializat în psihoterapie analitic existențială și membru fondator al SAEL – Societate română de Logoterapie, Consiliere, Însoțire și Psihoterapie Existențială Analitica.

Realizator Cornel Florin Moraru

Sursa

Pop culture și filosofie.

Filosofia ascunsă a hip-hop-ului actual?

Doriți să aflați ce au în legătură Grasu XXL, Andrei Pleșu și Aristotel? Dar Pacha Man și filosofi fundamentali ai istoriei filosofiei politice precum Thomas Hobbes sau Jean Jacques Rousseau? Oare unde se întâlnesc Deliric, Silent Strike cu etica grijii și bio-etica atât de discutată în mediile academice actuale? Dacă doriți să aflați răspunsurile acestor întrebări, precum și să vedeți care sunt prejudecățile culturale cu care noi privim lumea muzicii actuale, vă așteptăm vineri pe undele Radio România Cultural. Vom încerca să scoatem la iveală ce se ascunde în spatele unor melodii și fenomene culturale încadrate până nu de mult la categoria „subcultură”, dar care, în lumina studiilor actuale din domeniul filosofiei postmoderne, capătă valoarea unui fenomen ignorat de filosofia tradițională și academică, dar care ar putea spune mai multe despre lumea noastră decât o sumedenie de texte din canonul tradițional al filosofiei.