Istoria psihologiei (4) -rezumat

 Blaise Pascal 1623-1662 carte ”Cugetarile lui Pascal”Artur Schopehauer 1778-1860Frederich Nietzche 1844-1900  

P as c a l  B l a i s e

–are aptitudini pentru stiinta (matematica si fizica)-la 19 ani inventeaza o masina de calcul -la 23 nov.1654 are o revelatie mistica,intoarcerea lui catre Dumnezeuidei importante pentru psihologie–ratiunea inimii; unde ratiunea nu se mai opune inmii, care este o conlucrare intre ratiune si inima-inima are ratiune,se comunica sentimental misterului divin-este cunoscut prin [Pariul lui Dumnezeu],”este bine sa credem in Dumnezeu.Daca Dumnezeu nu exista nu pierzi nimic, dar daca Dumnezeu exista cistigi enorm”teme principale1) despre om “Omul nu este nici inger nici bestie, omul este o functie divizata si contradictorie, este un ansamblu al mizeriei si grandorii umane2) gindirea este o putere dar pina la urma este neputinciosa, puternica pentru ca ataca mari probleme si neputinciosa pentru ca nu poate raspunde la unele intrebari3) dupa el ratiunea inimii este deasupra ratiunii mintii. Exista niste adevaruri ale ratiunii si inimii, simtim adevarurile si le si intuim4)religia este singurul remediu adevarat pentru salvarea sufletului nostru. 

Artur Schopenhauer

-1818 opera fundamentala”Lumea ca  vointa  si  reprezentare”-a ajuns asistent universitar la Universitatea din Berlin-este impotriva regulilor si sistemelor in filosofie-1831 se retrage din viata publica retragindu-se intr-o padure unde avea o cabana-lumea este reprezentarea fiecaruia in felul sau-lumea pe care o percepem este cea a aparentei unde conceptia corespunde cu maya (iluzie)-daca lumea este iluzorie se intimpla pentru ca este perceputa ca o cauzalitate–lumea ca lucru in sine(este ascunsa in spatele aparentei este accesibila doar prin intuitie)–lumea este absurda, tragica, dureroasa, locul unei vointei oarbe (exista o vointa de viata cheia enigmei lumii)–dorinta expresiei constiintei de viata–se vrea a fi o filosofie a salvarii care  consta in eliberarea de dorinte–arta adevarata este o suspendare a vointei de viata care sa te duca pe calea salvarii–filosofia si meditatia prin renuntarea la dorinte, omului ii se permite accesul la suprema intelepciune care inseamna negarea dorintei si a vointei de viata Nirvana–este fascinat de filosofia orientala–a intrat in nemurire, moare singur in cabana din padure cu cartea “Vedele” in mina      

Friederich Nietzche

–a intrat in istorie fara a fi filosof de fapt era lincentiat in filologie–devine profesor in 1869 si il descopera pe Schopenhauer–1879-se retrage in singuratate si calatoreste prin lume–1889-sfirseste prin a se prabusi pe o strada in Torino dupa o deceptie in dragoste, facind o criza de nebunie–cel mai controversat filosof fiind considerat pirat, rebel, vizionar si profet-Pocesul cunoasterii presupune eroarea–condamna metafizica, sistemele filosofice, morala crestina promovata de biserica–toata cultura omenirii este o vesnica reintoarcere, el nu vrea ca omul sa fie slab,el utilizeaza conceptul de supra-om-omul este o fiinta care trebuie sa se depaseasca, va trebui sa-si ia vointa si soarta in propriile miini, el va trebui sa se descopere pe sine, sa se redefineasca -omul trebuie sa fie dincolo de bine si rau (morala)-acuza biserica ca s-au indepartat de Dumnezeu 

“Daca vrem sa ajungem la spirit nu putem inlocui  sufletul”

Istoria psihologiei (3) -rezumat

 Exista doua directii   

 – Directia rationalista                                  

– Directia empirismului englez cu reprezentantii; Francis Bacon, Thomas Hobbes,  John Locke (1632-1704)

Francis Bacon 1561-1626– filosofia empirista  porneste de la experienta(prin contact direct cu realul)– este data de perceptie– sec. XVI-XVII se mai numeste senzualism (senzorialitatea)– o noua metoda de cunoastere opusa scolasticii fiind pentru cercetare stiintifica “Oamenii nu pot stapini natura decit daca se supun legilor ei” “Stiinta este putere” “A cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste prin cauze”– exprima spiritul epocii– conditia cunoasterii stiintifice este eliberarea spiritului de tirania erorilor.

Thomas Hobbes1588-1679– sistematizeaza conceptia precursorului sau Bacon– s-a extins asupra tuturor sferelor cunoasterii:optica, metodele geometriei si ale mecanicii– reduce toate insusirile senzoriale (culoare, sunetul, mirosul, gustul) la insusirile lor spatiale, cantitative (marime, forma, pozitia si miscarea)– spiritul este vazut ca un corp fin (prea fin pentru simturi)– dupa Hobbes a gindi inseamna a calcula

John Locke 1632-1704– combate teoria ideilor inascute (sufletul omului la nastere este tabula rasa) “Nihil este in intellectu quod non prius fuerit in sensu”   Nimic nu este in intelect daca nu a fost mai intii in simturi – observarea de catre spirit a propriilor operatii– ratiunea este secundara in raport cu simturile– ideea o reprezentare,o imagine,o notiune– inteligenta nu poseda originar idei ci doar ce prelucreaza simtul– izvoarele din care provin sursele         

a) perceptiile (senzatii)-contact cu obiectele exterioare-experienta interioara         

b) perceptiile (reflexii)-care releva ce este in constiinta-experienta extinctuala

-the knowledge-cunostiinta care are 3-grade de certitudine 

a) cunostiinta perceptiva=care nu ajunge la certitudine 

b) cunostiinta demonstrativa daca este in accord sau dezacord cu intelectul prin idei intermediare 

c) cunostiinta imediata (intuitia)– 1870-apare teoria probabilitatii– probabilitatea este utila, insa trebuie sa fie confruntata totdeauna cu experienta

Etienne B.de Condillac1715-1780– a exercitat o influenta notabila asupra materialistilor francezi  – a avut contributii in elaborarea ideii de calcul logic Empirismul modern are doua directii;   

a) inductivismul                                                               

b) neopozitivismul (empirismul logic)

George Berkeley1685-1753– episcop si filosof englez– “Esse est percipi”      

A exista inseamna a fi perceput  

Rationalismul german 

Immanuel Kant 1724-1804– este intemeietorul filosofiei clasice germane– isi expune idealismul transcendental intr-o trilogie a criticilor 

a) Critica ratiunii pure 1781 

b) Critica ratiunii practice 1788.Etica 

c) Critica puterii de judecare 1790

Estetica si teoria naturii sunt doua feluri de cunoastere                  

1) lumea imanenta (cocreta, materiala)                  

2) lumea transcedentala (care depaseste lumea concreta este o lume a ideilor)

1) lumea imanenta este de 2 tipuri 

– apriori cunoastere inainte de experienta                                                       

 – aposteriori cunoastere dupa experienta-3 instante ale cunoasterii      

  a) experienta senzoriala                                               

  b) intelectul                                                

 c) ratiunea– pentru cunoasterea valabila o cunoastere universala cunoaste 3 factorii apriori

– intuitile pure ale sensibilitatii in care obiectele ne sunt date timpul si spatiul intuitii cadru– ratiunea-ne da solutii contradictorii (solutii antinomice) 

1) lumea este finita si infinita 

2) fiecare substanta complexa este constituita din parti simple(nimic simplu) 

 3) in lume exista libertate(in lume exista doar cauzalitate) 

 4) o cauza primordiala a lumii(Dumnezeu)dar nu o cunoastem–

Miscarea dialectica(miscare si dezvoltare)

Etica – autonomie morala fata de biserica         

– a fost umanist         

– personalitate,orice om de pe pamint– arata acel stadiu in care omul se manifesta ca find:        

– constient de ceea ce este        

– constient de ceea ce poate fi        

 – constient de ceea ce trebuie sa fie– datoria morala a fiecaruia de asi onora umanitatea din persoana sa– fiinta nationala apta de responsabilitate         

G.W.Friedrich Hegel 1770-1831– autodevenirea ideii absolute =>dezvolta ideea de gindire dialectica– legaturi:devenire,contradictie conexiune– are 3 principii

a) unitatea si opozitia contrarilor

b) trecerea cantitatii in calitate

c) negarea negatiei– Stadiile devenirii  ideii– existetei si dezvoltarii ideii in sine– existentei exteriorizate in natura a ideii

– iesirea ideii din starea alterata si intoarcerea la sine– teza,antiteza,sinteza,premisele logice si concluzia

1) spiritul subiectiv

2) spiritul obiectiv in natura oamenii

3) spiritul absolut purificat de natura concept

“Liberul insusi si este totalitate si fiecare moment este in intregul”