Metafizica – mic rezumat

· a fost elementul prim al  filosofiei, facand la inceput o cercetare asupra fundamentelor cunoasterii si modului de viata al oamenilor;

· descrie evolutia istorica a spiritului filosofic si se preocupa in acelasi timp  de destinul vietii spirituale a omului, fiind situata alaturi de teologie, stiinte speculative si de mariel mitologii

· incearca sa raspunda la intrebarea „De ce este de fapt fiintare si nu, mai curând, nimic?”, cercetand fiinta ca fiinta in toate cele 6 semnificatii al ei: fiinta prin sine si fiinta prin altul, fiinta în potenta si fiinta în act, fiinta ca adevar si (ne)fiinta ca fals;

· o incercare de descoperire a naturii lumii, a credintelor noastre, a convingerilor (Collingwood);
· reprezinta o meditatie sau o cercetare  gratuita, fara vreun folos material, fiind realizata in conditii de relaxare, presupund o forma simpla de libertate a gândirii;
· tine de modul de a fi al omului (care are ratiune, se intelege pe sine, si care tinde catre dincolo de sine), fiind o dispozitie naturala a sa (la Kant) sau  este o structura a constiintei noastre (la Eliade)

· cerceteaza principiile radicale (cauzele prime) ale cunoasterii care au doua calitati: sunt clare si evidente, si pot fi deduse celelalte cunostinte;
· incerca sa raspunda la intrebari ale ratiunii care privesc existenta lui Dumnezeu, libertatea, nemurirea, infinitatea lumii, natura sufletului omenesc, ca sa putem intelege ceea ce este elementar in existenta noastra;

· mod de a gandi sau practica inevitabila a gandirii, fiind prezenta in gandirea si actiunile nosatre, in limbajul specific si comun, in explicarea fen, in judecata morala si pragmatica
· metafizica este prezenta in marile medii de gândire: de la cel neokantian, fenomenologic, pragmatic, pana la cel comprehensiv, analitic, teologic, precum si in  stiinte ca fizica cuantica sau genetica;

· prin transformarea metafizicii din starea ei naturala într-o stare stiintifica, cu ajutorul criticii ratiunii,   ea poate sa ofere certitudini si nu raspunsuri antinomice;
· sentimente metafizice (ca valori de ordin spiritual) : disperarea, angoasa, bucuria, plictiseala, vina, iertarea, furia

Categoriile:
· categoriile, in viziunea lui Heidegger reprezinta actele de nastere ale metafizicii europene

· moduri diferite de a fi ale fiintei, notiuni generale ce convin tuturor lucrurilor existente (Descartes), functii ale intelectului (Kant), credinte sau conditii vitale, în forma unor interpretari (Nietzsche), fenomene ale fortei sau energiei (Conta), tipuri de entitati prezente în actele de gândire si de vorbire (Russell), perceptii analogice sau chiar fictiuni (Vaihinger), niveluri sau determinatii ale existentei (Hartmann), limite între care vorbirea este cu sens (Ryle), întelesuri ale cuvântului «este» (Austin),