de Teodora Manea
Doctor in Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iasi
Interesul viu pentru problemele eticii in general si ale medicinii si biologiei in special este in mod vizibil un fenomen cultural care nu mai are nevoie sa fie dovedit. Aceste interese au insa nevoie de o interpretare, careia nu-i sunt suficiente indiciile informative, ci trebuie sa se orienteze asupra plauzibilitatii interne a fenomenului.
In vederea elucidarii punctului de vedere al filosofiei in aceasta situatie, ne propunem sa dezvoltam in cele ce urmeaza urmatoarele chestiuni:
1. Motivul pentru care filosofia, in forma sa academica si institutionala, trebuie sa se aplece mai mult spre bioetica.
2. Reprezentarile culturale asupra esentei si naturii umane.
3. Dificultatile unei „etici aplicate” in paradigma cultural stiintifica actuala.
1. Orice filosofie, mai ales cea care ia forma institutionala, trebuie sa fie atenta la problemele timpului in care ea se situeaza. Putem spune ca secolul XX a fost dominat de problematizari filosofice care au decurs din dezvoltarea unei alte stiinte particulare, si anume fizica. Teoria relativitatii, o noua viziune asupra conceptelor de spatiu si timp etc. au antrenat dezbateri filosofice importante. Avem motive intemeiate sa credem ca secolul XXI va sta sub influenta geneticii, in diferitele sale forme, ca biomedicina, biotehnologia etc. Sub influenta noilor rezultate ale acestei stiinte particulare, filosofia va trebui sa fie atenta nu doar la problemele etice implicate, ci si la posibile revizuiri ale unor reprezentari majore in problema cunoasterii, a valorii, a conceperii omului si a naturii etc. Daca fizica si astronomia au avut in secolul trecut un rol fundamental in revizuirea anumitor reprezentari ale filosofiei, si avem aici in atentie in special epistemologia si ontologia stiintei, astazi biologia si medicina, in stransa legatura cu noua tehnologie informatica, par sa ne oblige sa rediscutam anumite capitole ale filosofiei cu date noi extrem de interesant. Tot articolul
Nervi de Sezon 