Filosofia cu copiii

de Vitalie Sprânceană Filosofia cu copiii este o orientare filosofică recentă, o abordare eretică, oarecum în răspăr cu tradiţia filosofiei academice. Însăşi premisa fundamentală a acestui curent – educabilitatea filosofică a copiilor – este intens discutată. Filosofii sunt foarte divizaţi în această chestiune: – pe de o parte, filosofi ca Michel Onfray şi Karl Jaspers [...]

O parte sonora de filozofie din Jurnalul Parizian

Eugen Simion – Timpul trairii, timpul marturisirii – Jurnal Parizian (aici am descoperit o forma subtila de filozofie in care spiritul literar isi face de cap )

Sextil Iosif Puşcariu – Biografii, memorii

Sextil Iosif Puşcariu – biografii memorii (audio) -> Scenariu radiofonic de Mihai Stoian Sursa Radio Romania Cultural Alte informatii

Un banc interesant

Care-i deviza moldoveanului? Viata-i scurta. Daca tot n-o putem lungi, hai s-o facem lata!

Teorii Etice

de V. Muresan fragment Immanuel Kant (1724-1804) este considerat cel mai important filosof modern. Datorita implicarii sale totale în miscarea iluminista, miscare emancipatoare care a creat era moderna, mai e numit adesea si „filosoful Luminarii”. Într-o societate româneasca tarata de multe trasaturi pre-moderne, avem ce învata de la Kant. Pasajul de mai jos – altfel [...]

Filozofia practica a unui profesor – John Taylor Gatto

articol preluat de pe blogul lui  Spranceana Prima lecţie pe care o predau este : „Stai în clasa în care te afli.” Nu ştiu cine a hotărât ca elevii mei să fie aici, dar nu e treaba mea. Copii sunt numerotaţi şi clasificaţi astfel încât oricare din ei poate fi reîntors în clasa corectă, în [...]

Iaşi BookCrossing #1 – orice are un inceput

BookCrossing.lx.ro

Practica discursivă şi patologiile comunicării politice

de Ciorogar Beniamin   1.1. Componentele limbajului politic – electoral Omniprezenţa discursului politic este determinată de – componenta lingvistică a discursului ce se instituie printr-o structură narativă şi – o componentă iconică ce se instituie printr-o structură figurativă. 1. Componenta lingvistică – textul – prezintă mesajul publicitar care generează sloganul, clişeul, ce urmăresc să distrugă [...]

Rolul argumentului functiei in etica aristotelica

de  Cristian Ducu În Etica nicomahică I.7,(1 )după ce arătase că binele suprem (to ariston) pe care toţi oamenii îl caută este identificat de aceştia cu viaţa bună (to ēu zēn)(2) sau fericirea (eudaimonia) şi că el trebuie să fie ceva realizabil practic (to prakton),(3) Aristotel discută despre natura acestui bine făcând apel la ceea [...]

Epicur (341–270 î.Hr.)

Etica lui Epicur consta în urmărirea fericirii, concepută ca înlăturare a durerii Născut într-o colonie ateniană săracă din Samos, Epicur nu a fost nici bogat, nici aristocrat, şi se pare că a avut o sănătate şubredă în cea mai mare parte a vieţii sale. Filosofia sa reprezintă un amestec creativ între temele metafizice ale presocraticilor [...]

Creativitatea

Avand in vedere commentariile de pe Zodia Busuiocului  m-am gandit sa expun cate ceva despre creativitate  1. Notiunea de creativitate   Societatea noastra este vital interesata in dezvoltarea si afirmarea in proportii de masa a personalitatilor creatoare. Exista in epoca noastra un interes general si crescand referitor la actul creatiei, la procesele care îi stau la baza, la [...]

Filozo-Terapie

Astazi va propun    Relaxare Filozofica    :))))))))

Mic dictionar Filozofic

Agnosticism:                 doctrină sau atitudine filosofică care declară absolutul inaccesibil spiritului uman   Amoralitate:                 negare a oricărei morale universale; diferit de imoral   Analitic:                        despre judecăţi: (I. Kant) în care subiectul include notele predicatul (vs. Sintetic)   Animism:                      sistem care consideră că orice lucru are suflet   Apodictic:                    enunţ necesar, care [...]

Filosofie şi teologie: o falsă alternativă (1)

    Înscrierea Evului mediu în presupusul interval care separă şi uneşte, totodată, raţiunea şi credinţa este unul dintre locurile comune ale tradiţiei interpretative, cuvântul de ordine al lui Anselm de Canterbury, „credinţa în căutarea intelectului”, servind ca pandant ideal la formula inversată a unui „intelect în căutarea credinţei”, din care se hrăneşte o anumită oboseală [...]

Teoriile insusirii limbajului

Exista mai multe teorii ale insusirii limbajului. Ele pot fi clasificate in : teorii behavioriste, teorii nativiste si teorii sociale.            Teoriile behavioriste,initiate de Skinner(1957), sustin ca insusirea limbajului este un rezultat al procesului de conditionare operanta.Skinner isi argumenteaza afirmatia cu exemplificari din comportamentul verbal al copiilor.El sustine ca sunetele scoase de un nou-nascut sunt asemanatoare [...]