Un banc interesant

Care-i deviza moldoveanului? Viata-i scurta. Daca tot n-o putem lungi, hai s-o facem lata!

Iaşi BookCrossing #1 – orice are un inceput

BookCrossing.lx.ro

Retorica iconicitatii in comunicarea politica

de Ciorogar Beniamin (Multumim domnului Ciorogar Beniamin pentru textele sale, trimise  pe adresa filozofie@gmail.com) 1.1. Dificultăţile lecturii Acum câteva decenii E. Fulchignoni a afirmat că trăim într-o civilizaţie a imaginii (La civilisation de l’image, 1969). Revoluţia iconică a erei vizualului a contribuit  la imperialismul  imaginii, tradus de o multitudine de coduri. În analiza imaginii politice [...]

Tipologia discursurilor

de Ciorogar Beniamin Discursul poate fi definit ca ansamblu de enunţuri ale unui emiţător, care se referă la un subiect unic, reprezintă „o enunţare ce presupune un locutor şi un auditor, precum şi intenţia locutorului de a-l influenţa pe celălalt” (E. Benveniste)  (1). În practica discursivă – prin care înţelegem utilizarea actelor de vorbire în [...]

Consideratii filosofice introductive la problematica dialogului interreligios

  Conceptul de dialog  Stadii ale dialogului  Viziunea lui Swidler asupra regulilor de dialog  Întemeierea creştină a dialogului După absolut. Viitorul dialogic al reflecţiei religioase de Codruta L. Cuceu 1. Conceptul de dialog Într-un demers de teoretizare şi de conceptualizare, aşa cum se doreşte cel de faţă, mi-ar fi plăcut să reuşesc să surprind şi să [...]

Discursul filosofic ca modalitate de validare a unei “logici” : cazul Popper

de Gerard Stan  Rezumat  Presupoziţia acestui studiu este aceea că putem înţelege mai bine modul în care un anumit autor şi-a construit discursul filosofic dacă stabilim, pe de o parte, care sunt temel e şi problemele m ajore pe care le abordează sau cărora încearcă să le ofere o rezolvare şi, pe de alta, care [...]

Discursul filozofic ca strategie de seducţie

de Camelia Grădinaru  Rezumat  Studiul este o analiză a discursului filosofic contemporan, în contextul realizat de către datele oferite de postmodernism. Relevarea caracteristicilor scriiturii postmoderne, a strategiilor şi intereselor discursive speci fice constituie o parte importantă a demersului propus. Aplicarea acestora la un caz particular  cazul Baudrillard  reprezintă secţiunea practică a studiului. Sunt cercetate astfel [...]

Necesitate şi întâmplare

Necesitatea şi în întâmplarea reprezintă două modalităţi polare (diferite, dar corelate reciproc) de existenţă sau de devenire a sistemelor, de realizare a unor tendinţe posibile ale acestora. Necesitatea reprezintă o modalitate de existenţă sau de manifestare a unor stări, proprietăţi, raporturi sau tendinţe ale sistemelor, care decurge din natura internă a acestora şi în condiţii [...]

Necesitatea şi în întâmplarea reprezintă două modalităţi polare (diferite, dar corelate reciproc) de existenţă sau de devenire a sistemelor, de realizare a unor tendinţe posibile ale acestora. Necesitatea reprezintă o modalitate de existenţă sau de manifestare a unor stări, proprietăţi, raporturi sau tendinţe ale sistemelor, care decurge din natura internă a acestora şi în condiţii [...]

Creativitatea

Avand in vedere commentariile de pe Zodia Busuiocului  m-am gandit sa expun cate ceva despre creativitate  1. Notiunea de creativitate   Societatea noastra este vital interesata in dezvoltarea si afirmarea in proportii de masa a personalitatilor creatoare. Exista in epoca noastra un interes general si crescand referitor la actul creatiei, la procesele care îi stau la baza, la [...]

Filozo-Terapie

Astazi va propun    Relaxare Filozofica    :))))))))

Filosofie şi teologie: o falsă alternativă (1)

    Înscrierea Evului mediu în presupusul interval care separă şi uneşte, totodată, raţiunea şi credinţa este unul dintre locurile comune ale tradiţiei interpretative, cuvântul de ordine al lui Anselm de Canterbury, „credinţa în căutarea intelectului”, servind ca pandant ideal la formula inversată a unui „intelect în căutarea credinţei”, din care se hrăneşte o anumită oboseală [...]

Teoriile insusirii limbajului

Exista mai multe teorii ale insusirii limbajului. Ele pot fi clasificate in : teorii behavioriste, teorii nativiste si teorii sociale.            Teoriile behavioriste,initiate de Skinner(1957), sustin ca insusirea limbajului este un rezultat al procesului de conditionare operanta.Skinner isi argumenteaza afirmatia cu exemplificari din comportamentul verbal al copiilor.El sustine ca sunetele scoase de un nou-nascut sunt asemanatoare [...]